Cea de-a treia etapă de modernizare a reţelelor de termoficare, anunţată pentru vara acestui an, se amână pentru 2022. Primarul Florin Birta a anulat săptămâna trecută licitaţia lansată în toamna anului trecut.
"Ofertele depuse şi-au pierdut valabilitatea pe 13 martie, iar constructorii au refuzat să le prelungească. În ultimele două luni, preţul tonei de oţel, principala materie primă pentru conducte, a crescut de la 500 la 800 euro, astfel că nu se mai încadrează în vechile preţuri", spune edilul.
Scumpiri în lanţ
Anul 2021 a adus un val de scumpiri ale materialelor fără precedent după 1948. Atunci, preţurile au explodat pe fondul cursei înarmărilor din timpul Războiului Rece. Acum, scumpirile sunt provocate de comenzile masive ale marilor companii, care se tem că pandemia ar putea închide o parte din furnizori sau din rutele de aprovizionare.
"Discutăm despre creşteri de preţuri la polistiren între 30 şi 58%, la ţeavă PVC între 20 şi 26%, la tablă zincată în jur de 50%. La produsele de balastieră sunt tot undeva la 50%, iar la motorină şi bitum în jur de 20%", avertiza săptămâna trecută preşedintele Federaţiei Patronatelor Societăţilor din Construcţii, Cristian Erbaşu (foto).
Se anulează!
Diferenţa dintre preţurile din documentaţii şi cele din piaţă a obligat Primăria Oradea să reia de trei ori licitaţia pentru lucrările de trecere a cartierului Nufărul pe încălzire cu apă geotermală şi de şase ori pe cea pentru reabilitarea termică a 39 de blocuri.
Acum va trebui să reia pentru a treia oară şi licitaţia pentru a treia etapă de reabilitare a reţelelor de termoficare. Investiţia de 127 milioane lei - care vizează între altele înlocuirea a 25 kilometri de reţea magistrală şi amenajarea a 39 de mini-puncte termice la nivel de scară - a rămas fără ofertanţi în plină procedură de achiziţie. "Cele două firme înscrise la licitaţie au refuzat să îşi reînnoiască ofertele, aşa că am decis anularea procedurii. Vom actualiza preţurile şi vom face altă licitaţie", spune Florin Birta (foto).
În cel mai bun caz, achiziţia se va încheia în toamnă, aşa că săpăturile vor începe abia la anul. "Amânarea lucrărilor la reţele va încurca investiţii importante, cum ar fi pasajele subterane din Centrul Civic sau modernizarea Bulevardului Nufărul-Cantemir, unde se vor impune devieri de reţele, dar nu avem ce face", zice primarul. În plus, lucrarea, cu termen de predare de doi ani, va trebui derulată pe "repede înainte", cu toate riscurile, pentru a fi închisă înainte de termenul din vara lui 2023 impus de finanţator.
Blocaţi în licitaţii
Constructorii spun că au renunţat la licitaţie pentru că nu pot lucra la preţurile de anul trecut. "Am dat telefoane, am luat oferte de preţuri, iar când am tras linie am văzut că nu ne mai încadrăm în suma ofertată", explică reprezentantul uneia din cele două firme concurente.
Conştienţi de fluctuaţiile pieţei, furnizorii de materiale oferă preţuri rezonabile doar la comenzile pe următoarele 30 de zile, după care le majorează direct proporţional cu durata ofertei. "Furnizorul îmi dă ofertă fermă pentru 6 luni, cum îmi cere Primăria când mă înscriu la licitaţie, dar la un preţ mult mai mare decât la comenzile pentru următoarea lună sau pe următoarele trei, ca să îşi acopere scumpirile ce ar putea interveni în acest interval", explică directorul societăţii Drumuri Bihor, Dorel Crăciun (foto). De această dată, însă, preţurile au crescut atât de mult încât au depăşit şi cele mai pesimiste previziuni!
Constructorii spun că o parte din vina pentru "expirarea" ofertelor lor le revine beneficiarilor. "Licitaţiile durează prea mult. Nu este normal ca eu, constructorul, să fac o ofertă, cu tot ce trebuie, într-o lună, iar beneficiarul să fie incapabil să o analizeze în şase luni", arată Crăciun.
"Actualizaţi preţurile!"
Situaţia este general valabilă. Asociaţia Română a Constructorilor de Autostrăzi (ARCA) a cerut săptămâna trecută Guvernului modificarea legislaţiei astfel încât constructorii să îşi poată actualiza preţurile atunci când materialele se scumpesc în timpul execuţiei lucrării. "Legea achiziţiilor publice conţine mecanisme de abordare şi corectare a situaţiilor în care preţurile cresc accelerat. Problema este, însă, că aceste prevederi sunt acţionate discreţionar sau nu sunt aplicate deloc de autorităţile centrale şi locale, în lipsa unor directive clare, precise şi unitare", au transmis drumarii.
ARCA a solicitat, printre altele, ca în contractele în derulare să se aplice formule de actualizare a preţurilor, obligarea autorităţilor contractante să actualizeze valorile estimate ale investiţiilor publice la data lansării licitaţiei şi raportarea indicilor de majorare a preţurilor la bursele de mărfuri interne şi internaţionale din economia reală, şi nu la indicele de inflaţie, cum este în prezent.
"Este necesară o abordare unitară la nivel de Guvern. Problema nu trebuie lăsată la nivelul autorităţilor publice centrale şi locale", susţine preşedintele ARCA, Vlad Vameşu. Potrivit acestuia, lipsa de acţiune a Guvernului va duce la "creşterea numărului de firme autohtone care vor intra în insolvenţă sau chiar în faliment, blocaje financiare, imposibilitatea finalizării proiectelor de infrastructură şi creşterea numărului de şomeri".
Greu de ales
De cealaltă parte, reprezentanţii autorităţilor contractante îşi declină orice responsabilitate faţă de blocajul apărut. Concret, reprezentanţii municipalităţii orădene pun durata mare a licitaţiilor pe seama complexităţii lor. "Analizăm atent fiecare ofertă, pentru că altfel există riscul ca rezultatul licitaţiei să fie contestat, să apară litigii cu constructorul sau să primim corecţii financiare fiindcă n-am făcut lucrările cum trebuie", spune şeful Direcţiei Management Proiecte cu Finanţare Internaţională (DMPFI), Marius Moş (foto).
DMPFI gestionează proceduri de achiziţie în peste 45 de proiecte europene, cu 20 de angajaţi care scriu în paralel proiecte şi duc alte investiţii. "Cu cât ai mai multe oferte de analizat, mai mulţi specialişti de consultat, cu atât licitaţia durează mai mult. În plus, depinzi foarte mult de cât de bine sunt întocmite ofertele, de viteza cu care răspund constructorii la cererile de clarificări şi altele", spune directorul.
Moş e convins că angajaţii Primăriei nu au nicio vină pentru anularea licitaţiei pentru a treia etapă de termoficare: "Puteam lansa licitaţia în ianuarie, nu în toamna anului trecut, şi eram în aceeaşi situaţie. N-am întâlnit niciodată o scumpire atât de mare a materialelor ca în ultimele două luni". Dar nici n-a fost niciodată mai important ca acum ca proiectele europene să meargă şnur. Mai ales că Primăria a anunţat şantiere în toate cartierele oraşului...
PARADOXUL CRIZEI
Se scumpesc locuinţele!
Scumpirea materialelor afectează direct inclusiv dezvoltatorii imobiliari. "Tot la două săptămâni primim de la furnizorii de materiale oferte de preţ majorate cu 5-10%. Dacă acum două săptămâni fierul se vindea cu 2,9 lei kilogramul, săptămâna trecută preţul a urcat la 3,3 lei", spune directorul de vânzări al firmei Prima, Ciprian Sonea (foto).
Constructorii care nu au asigurate toate materialele la deschiderea şantierului sunt condamnaţi la faliment. "Dacă începi astăzi un bloc fără să ai materialele, până anul viitor, la finalizarea lui, preţurile acestora vor creşte cu peste 30% şi ieşi în pierdere", zice Sonea.
Pe fondul scumpirii materialelor, preţul unui apartament nou de 40 metri pătraţi în zona Ceyrat s-a majorat în ultima jumătate de an cu 16%, de la 50.000 euro la 58.000 euro. "Dacă astăzi preţul minim este undeva la 1.150-1.200 euro metrul pătrat, în doi ani va fi de cel puţin 1.300 euro", avertizează Sonea.
Dezvoltatorul spune că preţurile ar fi crescut chiar dacă nu se scumpeau materialele. "Pandemia a creat un paradox. În timp ce toată lumea se aştepta la o ieftinire a locuinţelor pe fondul crizei, toate preţurile se duc în sus. Lumea este speriată de instabilitatea economică mondială şi încearcă să îşi securizeze economiile. Cum cea mai sigură investiţie este în imobiliare, cine stă pe cash încearcă să îşi cumpere o casă, un apartament, un teren, orice. Cererea mare duce, automat, la scumpiri", zice Sonea.