.jpg "CORVOADĂ. Orădenii se plâng că praful care pluteşte peste oraş e atât de dens încât o maşină abia scoasă de la curăţat se murdăreşte imediat la loc. \"Nici nu trebuie să merg undeva cu maşina. E destul s-o parchez în faţa blocului şi după două zile o pot da iar la spălat \", zice Ioan Botău")
Aţi avut vreodată senzaţia că n-aveţi destul aer? S-ar putea să fie tocmai pentru că aşa şi este! Oradea e atât de prăfuită încât gradul de poluare cu pulberi sare peste limita admisă de fiecare dată când nu mai plouă două sau trei zile la rând.
Noroaiele de pe şosele, transformate vara în praf, şantierele din care camioanele ies cu roţile pline de glod şi insuficienţa spaţiilor verzi au transformat Oradea într-un oraş în deşertificare, din care lipsesc doar cactuşii şi beduinii. Pentru că de nisipuri zburătoare nu duce lipsă...
Făcuţi praf!
Geamurile abia spălate se prăfuiesc peste noapte, o cămaşă albă se înnegreşte la guler în câteva ore, iar o haină uitată la uscat pe balcon se umple de colb în două zile. Indiferent că e vorba de cartierul Rogerius ori Ioşia, de Nufărul sau zona centrală, orădenii se plâng de norii de praf stârniţi de maşinile care trec pe străzi. "Dacă aş fi maniac aş putea da maşina la spălat tot a treia zi, iar geamurile casei să le spăl cel puţin o dată pe săptămână. Şi tot murdare ar fi", spune Ioan Botău.
Proprietar al unui apartament situat pe strada Moldovei, orădeanul se plânge că în timpul zilei nici nu poate deschide geamurile din cauza colbului. "Strada e intens circulată, spaţiul dintre blocuri este îngust, aşa că tot timpul e praf. În opt ani de când locuiesc aici n-am văzut niciodată să se spele carosabilul", zice bărbatul. Urmarea? Oamenii nu îşi pot lăsa prea mult rufele la uscat pe balcoane, deoarece le-ar găsi murdare. Iar situaţia e aceeaşi în toate cartierele...
"Depăşiri" la poluare
Fenomenul e confirmat de specialiştii Agenţiei pentru Protecţia Mediului Bihor APM. "Conform măsurătorilor făcute în perioada 20 aprilie-1 mai, adică cel mai recent, au existat depăşiri faţă de nivelul admis de pulberi în suspensie, mai pe româneşte praf, de nu mai puţin de cinci ori. Asta fiindcă în perioada 20-24 aprilie a fost mai cald şi nu s-au înregistrat precipitaţii", spune Dorin Borotă (foto), responsabilul Staţiei Aer Oradea.
Dacă pentru un calificativ "bun" cu privire la calitatea aerului nivelul de pulberi din aerul respirabil trebuie să fie de cel mult 29 micrograme pe metrul pătrat, în perioada amintită cantitatea de praf a urcat la peste 50 de micrograme pe metrul pătrat. Iar asta înseamnă "rău"!
APM Bihor măsoară zilnic gradul de poluare a aerului prin intermediul a patru staţii, situate în Oradea pe Bulevardul Dacia, în Episcopia Bihor şi în Nufărul, precum şi în Ţeţchea. "Măsurătorile arată că nivelul cel mai ridicat de pulberi în suspensie se înregistrează între lunile aprilie-septembrie, când precipitaţiile sunt mai reduse. E un nivel fluctuant, dar oricum mereu peste limita admisă", zice inginerul. Iar măsurătorile s-ar putea să nici nu reflecte întru totul dimensiunile dezastrului. Spre exemplu, staţia din Dacia e amplasată în spatele sediului APM în loc să fie la şosea, aşa că nu redă întocmai nivelul real al poluării la nivelul bulevardului, unde în mod cert este mai mare!
Deşertul Oradea
Reprezentanţii organizaţiilor ecologiste din Oradea spun că degradarea accelerată a condiţiilor de mediu era previzibilă. "Ca la deşertificare, vântul erodează solul şi poartă particulele de praf ca pe nişte nisipuri zburătoare. Oraşul nu are suficientă verdeaţă ca să le fixeze", spune Paul Iacobaş (foto), preşedintele Centrului de Arii Protejate şi Dezvoltare Durabilă.
Iacobaş susţine că, din cauza lipsei locurilor de parcare din jurul blocurilor, orădenii parchează pe puţinele spaţii verzi existente, iar efectele sunt duble. Pe de o parte părculeţele sunt distruse, iar pe de alta noroaiele purtate pe străzi se transformă în praf. "Spălarea străzilor, de una singură, nu e o soluţie. Înainte de toate ar trebui plantat gazon, iar acolo unde totul a fost betonat trebuie amplasate plante agăţătoare pe stâlpii de iluminat public, ca să oprească praful şi să producă oxigen", spune ecologistul.
Culmea, între cele mai poluate artere e chiar strada Primăriei, unde aproape că nu există urmă de verdeaţă, aceasta fiind urmată de zone intens circulate precum bulevardele Dacia, Decebal, Corneliu Coposu şi Cantemir.
Nu vrem pământ!
Primarul Ilie Bolojan (foto) recunoaşte că în Oradea se depăşeşte limita admisă de pulberi în suspensie, dar spune că lucrurile nu vor rămâne aşa. Pentru a reduce poluarea cu praf, încă de anul trecut municipalitatea a interzis constructorilor să mai care materiale în camioane fără prelată. În plus, a scăzut de la 6,5 euro la 2,4 euro tariful pe tona de moloz depusă la groapa de gunoi, astfel încât aşa-numitele deşeuri inerte rezultate din demolări să nu mai fie aruncate la colţ de stradă, ci în containerele cu capac pe care constructorii trebuie să le aibă. Măsurile nu vor avea însă efectul scontat dacă oraşul va fi în continuare plin de smârcuri. "Vom acţiona aşa încât să nu mai existe pământ gol în Oradea, ci să fie ori parcare amenajată, ori trotuar, ori gazon", zice Bolojan.
Primarul spune că municipalitatea va aduce toate spaţiile verzi la nivelul bordurii, astfel încât atunci când plouă noroaiele să nu mai curgă pe carosabil. În plus, din vară va extinde programul de spălare a străzilor în locuri care nu au văzut niciodată până acum perie şi detergent. Rămâne de văzut doar dacă vor fi şi bani pentru ca aceste lucrări să fie plătite. Nu de alta, dar altfel praful şi pulberea se alege de aerul orădenilor...
UNA DIN 47!
17
străzi din totalul de circa 800, câte numără Oradea, sunt în prezent spălate mecanizat, cu o frecvenţă de trei ori pe săptămână
"Un oraş e ca o gospodărie. Aşa cum acasă toată lumea îşi spală pe jos, la fel ar trebui să se întâmple şi pe domeniul public, să îşi cureţe fiecare în faţa ABC-ului cu detergent, nu să aştepte doar să vină Primăria să dea cu mopul"
Dr. Mircea Dumitrescu
ATENŢIE, VIRUŞI!
Praful otrăvitor
Specialiştii susţin că numărul îmbolnăvirilor provocate de praf cunoaşte în fiecare an o curbă ascendentă odată cu încălzirea vremii.
"În fiecare primăvară numărul pacienţilor e în creştere. Având în vedere faptul că e plin de chimicale, praful provoacă în primul rând alergii. Acestea pot fi mai simple, de genul celor în care bolnavului îi curge nasul sau îi lăcrimează ochii, dar pot fi şi grave atunci când pacientul prezintă tulburări de respiraţie şi simte că se sufocă", spune dr. Mircea Dumitrescu (foto).
Potrivit medicului, particulele de praf pot fi purtătoare de spori, bacterii şi microbi care, odată ajunşi în plămâni, pot provoca îmbolnăviri grave. "Pacienţii care au deja afecţiuni pulmonare şi fumătorii sunt cei mai predispuşi la astfel de boli", spune doctorul. Odată inhalat, praful poate provoca inclusiv TBC şi viroze din cele mai diverse.