Şefa Gărzii Naţionale de Mediu, Mărioara Artemis Gătej, a fost, marţi, într-o vizită de lucru în Bihor, pentru a căuta, alături de Prefectura Bihor, soluţii pentru cele nouă depozite de deşeuri periculoase din judeţ, rămase de zeci de ani necurăţate.
Lista neagră
Este vorba de două bataluri cu reziduuri petroliere, adică gudroane acide din comuna Derna, care aparţin SC Petrol Derna SRL, o societate reprezentată acum de Romexpert IPURL în calitate de lichidator judiciar, trei halde de şlam rămase în urma fabricii de alumină din Oradea (foto jos), care în prezent aparţin SC Ingens SRL (fosta SC Cemtrade SA), o haldă de şlam de la fosta Alumina care aparţine SC Fibrocim SRL, un batal de reziduuri petroliere în Balc şi altul în Dolea (comuna Suplacu de Barcău), ambele gestionate de Euroconsult SPRL, şi două depozite neconforme pentru deşeuri industriale periculoase solide, respectiv lichide, care aparțin SC Sinteza SA.
Gătej s-a întâlnit cu prefectul Dumitru Ţiplea şi cu reprezentanţi ai Gărzii de Mediu Bihor, respectiv ai Agenţiei pentru Protecţia Mediului Bihor (foto jos), pentru a afla ce este de făcut.
„Discuțiile au vizat identificarea unor soluții de închidere a depozitelor cu deșeuri contaminate de la nivelul județului Bihor, a căror neutralizare a fost tergiversată de câțiva zeci de ani. Prefectul Dumitru Tiplea a prezentat soluțiile discutate în cadrul întâlnirilor prealabile cu agenții economici responsabili cu gestionarea depozitelor, iar comisarul general Mărioara Gătej a precizat că va prezenta Executivului propunerile prefectului și că există toată deschiderea pentru rezolvarea acestor probleme într-un timp cât mai scurt”, se arată într-un comunicat al Prefecturii Bihor. Documentul nu precizează care sunt, concret, aceste soluţii.
Poluări istorice
În octombrie 2018, România a fost condamnată de Curtea de Justiţie a Uniunii Europene pentru neîndeplinirea directivei privind depozitele de deşeuri, conform căreia autorităţile trebuiau să închidă 68 de gropi de gunoi neconforme până la data de 16 iulie 2009 cel târziu. Această obligaţie era prevăzută de Directiva 1993/31/CE.
Curtea a constatat că România a luat măsuri pentru închiderea şi ecologizarea acestor depozite, dar nici una dintre proceduri nu a fost finalizată.
Hotărârea Curţii de Justiţie nu a prevăzut sancţiuni financiare pentru ţara noastră, ci obligativitatea de a lua măsuri urgente.
BIHOREANUL a scris în mai multe rânduri despre aceste depozite nu doar neconforme cu legislaţia europeană, ci şi periculoase pentru cetăţeni. La Derna, de pildă, cele două batale înmagazinează peste 7.000 de tone de reziduuri rămase în urma activităţii fostei Uzine de Prelucrare Derna-Tătăruş, şi sunt pline ochi, ameninţând să se reverse peste sat.