Nu văd niciun motiv pentru care, orice Guvern ar urma, să împiedice, amâne sau stopeze proiectul, a declarat joi ministrul Transporturilor, Sorin Buşe, după ce împreună cu şeful Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România, Cătălin Homor, şi cu primarul Ilie Bolojan a semnat acordul de parteneriat între aceste trei instituţii, pentru construirea inelului de centură metropolitan care să scoată din oraş traficul de pe DN 1 şi să lege Oradea de Autostrada Transilvania.

Doi ani de discuţii

Înaintea semnării documentului ce prevede darea în folosinţă a 20 kilometri de centură metropolitană din Calea Sântandreiului până în Biharea, cu patru benzi şi profil de autostradă, primarul Ilie Bolojan a amintit că ideea acestui drum a început să fie materializată din 2015, după ce municipalitatea a comandat firmei Search Corporation studiul de fezabilitate în baza unor înţelegeri cu Ministerul Transporturilor şi cu CNADNR.

Necesitatea şoselei, a spus edilul, rezidă atât în faptul că "jumătate din traficul rutier din România se face pe DN 1, axă care traversează intravilanul municipiului Oradea" şi care, aşadar, trebuie scos din oraş, cât şi în faptul că are loc construirea Autostrăzii Transilvania, la care oraşul trebuia conectat.

Încheierea studiului de fezabilitate, transmiterea sa către Ministerul Transporturilor şi CNADNR şi semnarea protocolului dintre aceste trei instituţii pentru construirea şoselei înseamnă, a mai spus Bolojan, încheierea primei etape a proiectului, de acum înainte urmând ca municipalitatea, prin contractul cu Search Corporation, să asigure doar consultanţa "până la demararea licitaţiei de către CNADNR".

O "certitudine"

Şeful Companiei, Cătălin Homor, l-a completat pe edil, afirmând că din momentul includerii proiectului în Master Planul General de Transport al României, în baza căruia vor fi finanţate cu fonduri UE cele mai importante programe de infrastructură de transport, construirea inelului de centură metropolitană a Oradiei devine "o certitudine". "Preluăm acest proiect cu toată responsabilitatea şi va deveni o certitudine", a spus Homor.

Directorul general al CNADNR a adăugat că urmează aprobarea indicatorilor tehnico-economici prin Hotărâre de Guvern, pregătirea proiectului tehnic şi demararea lucrărilor propriu-zise, programată pentru anul 2017, termenul de execuţie fiind de doi ani, aşa încât şoseaua va fi dată în folosinţă în 2019, când Oradea va fi legată de Autostrada Transilvania.

În ce priveşte colaborarea dintre Ministerul Transporturilor, CNADNR şi Primărie, Homor a spus că "Oradea este un model", despre care speră să fie urmat şi de alte autorităţi locale din ţară.

La fel, ministrul Sorin Buşe a afirmat că "administraţia din Oradea este foarte pragmatică şi rapidă, iar când găsim asemenea condiţii putem prelua proiecte bine pregătite". Tot ministrul a mai spus că proiectul va fi realizat datorită includerii sale în Master Planul General de Transport al României, în baza căruia se vor aloca fondurile europene pentru proiectele de infrastructură de transport în următorii ani, astfel că el nu ar mai putea fi oprit, amânat sau blocat. "Nu văd niciun motiv pentru aşa ceva, indiferent ce Guvern va urma", a spus ministrul, după ce reporterul BIHOREANULUI l-a întrebat dacă există un asemenea risc.

Traseul complet

Potrivit studiului de fezabilitate însuşit de Minister şi CNADNR, traseul de 20 kilometri al inelului metropolitan va trece pe teritoriul Oradiei şi comunelor Borş, Biharia şi Tămăşeu, pornind din Calea Sântandreiului (suprapus pe circa 1 kilometru actualei centuri) până la intersecţia giratorie cu strada Ovid Densuşianu, pe care o va traversa peste un pasaj.

Traseul va continua cu supratraversarea pârâului Peţa şi a căii ferate Oradea-Cheresig, mergând apoi aproape paralel cu un canal, pe care apoi îl va supratraversa cu un pod, în zonă urmând să fie construită şi o giraţie pentru legătura cu viitoarea centură a comunei Sântandrei (aflată în stadiul pregătirii studiului de fezabilitate), precum şi pentru cea cu încă un viitor parc industrial al Oradiei.

În continuare, inelul metropolitan va urca spre nord şi va continua paralel cu Crişul Repede (pe partea stângă în aval), pe care îl va traversa cu un pod. În jurul kilometrului 6+500, pentru asigurarea accesului în drumul proiectat al viitorului parc, va fi o intersecţie giratorie (ce va asigura şi trecerea de la profilul de DN cu două benzi pe sens la cel de drum expres, cu patru benzi şi separator median).

Ulterior, şoseaua va intersecta Drumul Expres Arad-Oradea (pentru care, de asemenea, a fost întocmit studiul de fezabilitate), suprapunându-se cu traseul acestuia până în imediata apropriere a drumului european E79 (DN1), unde va fi un nou nod.

În continuare, traseul va supratraversa calea ferata Bucuresti – Borş, urcând din nou spre nord cu traversarea a două balastiere din zona Borş, iar apoi va intersecta drumul comunal DC 71, după care va merge până în imediata vecinatate a drumului expres, unde va fi un alt nod, dar şi încă un drum de legătură, de aproximativ 1,2 km, până la la sensul giratoriu de pe DN 19 de lângă complexul Real Episcopia.

Şoseaua va continua pe 1,4 km de teren liber, iar după intersecţia cu Pârâul Crişul Mic va exista un pod ce va asigura şi continuitatea drumurilor de exploatare existente.

Înainte de punctul de final al traseului (intersectarea cu Autostrada Transilvania prin bretele de acces), va fi amenajat un alt pasaj peste traseul proiectat în vederea restabilirii drumului de exploatare existent (aşa numitul "drumul Maria").

Avantaje

Pe lângă conectarea Oradiei la Autostrada Transilvania, noul inel de centură metropolitan va contribui la promovarea competitivităţii economice şi la îmbunătăţirea condiţiilor în transportul rutier de mărfuri şi de călători, dar va rezolva şi alte probleme. Noul drum, de pildă, va devia circulaţia de tranzit care în prezent se deruleaza prin oraş si pe actuala centură a municipiului, asigurând fluidizarea traficului, scurtarea timpului de deplasare a autovehiculelor şi reducerea consumului de combustibil prin mărirea vitezelor de circulaţie.

De asemenea, noul drum va contribui la "crearea unui mediu înconjurator adecvat unui municipiu (...) sănătos pentru locuitori, prin înlăturarea poluării aerului, zgomotelor, trepidaţiilor, accidentelor, etc".

Drumul va avea şi multiple efecte sociale şi economice, precum "reducerea nivelului de concentrare a populaţiei şi a forţei de muncă din marile centre urbane prin investiţiile realizate în poli de dezvoltare urbană şi crearea unei structuri spaţiale care să impulsioneze dezvoltarea economică echilibrată teritorial", dar şi "atenuarea şi prevenirea tendinţelor de dezvoltare dezechilibrată în cadrul regiunii şi polului de dezvoltare urbană Oradea (desemnat prin HG nr. 998/2008)".