Desecretizarea acordului petrolier pentru perimetrul Băile Felix a ţinut capul de afiş al săptămânii trecute, dar reuşita prefectului în faţa celor care îl acuzaseră că e sluga "chevronilor" de tot felul a fost umbrită de propriii suporteri, năvăliţi pe forumuri.
Avalanşa de postări ale unora şi aceloraşi inşi, sub diverse identităţi, voia să evidenţieze rectitudinea reprezentantului Guvernului. Frecvenţa şi forma au stârnit însă efect contrar, făcându-i un deserviciu: cine să creadă că felicitările adresate oficialului aparţin unor comentatori imparţiali şi dezinteresaţi?
Câteva exemple: la ora 13.27 (imediat după apariţia ştirii pe www.ebihoreanul.ro), un "ionel" se grăbea cu: "Felicitari domnule Prefect, documentul pune capat unui lungmetraj de calomnii la adresa dvs si a uniunii din care faceti parte. Cei care l-au facut să-si ceara scuze!". În acelaşi minut, "vladimir" jubila: "Adevarul a iesit la iveala! Ce mai zic acum pseudoecologistii platiti de PDL si ziaristii apropiati lor?". La 13.31, hop şi "tudor": "Admir consecventa Prefectului. A spus ca va face ceva si a facut. Daca in continuare va arata aceeasi consecventa, sper ca în 2016 să se gandeasca serios la o candidatura". Mai miră pe cineva că necredincioşii din Mişcarea Populară acuzau a doua zi că acţiunea prefectului a fost doar una de imagine?
Fenomentul "postaci" nu e, desigur, nou. În Oradea l-au adoptat în 2008 activiştii PDL, care transformaseră forumurile în poligoane de aruncat bolovani în capul adversarului nr. 1 de atunci, pe care în parte chiar ei l-au făcut primar. După portocalii, l-au copiat roşiii (Hrebenciuc a admis că în 2009 PSD avusese 5 postaci angajaţi în campania pentru Geoană). Pe glob, primul mare angajator de postaci a fost staff-ul democratului Obama, dar practica a fost însuşită până şi de feudala Coree de Nord, care întreţine o armată de 3.000 de postaci să comenteze pe site-urile presei din Coreea de Sud. Ba chiar şi companiile private luptă murdar, cu postaci şi bloggeri, cazul Samsung - Apple fiind chiar dovedit în justiţie.
Fanatici şi "tonomate" care prestează la ore când oamenii normali fie muncesc, în prima jumătate a zilei, fie dorm, noaptea, postacii au devenit cei mai harnici "comentatori" ai politicii şi presei noastre, atât de omniscienţi în toate încât jurnaliştii află de la ei lucruri neştiute şi neimaginate despre propria viaţă personală.
Misiunea acestor paraziţi ai informaţiei şi dialogului este mereu una dublă, pe de o parte să influenţeze dezbaterea şi simpatia ori antipatia publică, pe de alta să inhibe exprimarea adevăratelor opinii prin injurii, calomnii, insulte şi manipulare. Activitatea lor ar putea fi materie primă copioasă pentru studii sociologice, politice şi chiar de psihiatrie. Sper că acestea vor fi făcute, cândva, dar până atunci luăm act: s-a întors anotimpul anonimilor, e din nou an electoral!