Situată în vecinătatea cartierului Tineretului, zona de protecţie a Uzinei 5 e închisă cu lacăt. În spatele gardului înalt de 2 metri patrulează paznici înarmaţi. Normele de securitate sunt stricte. Nu se pescuieşte pe bazine, nu se taie copacii şi nu se vânează.
"După repornire, reţelele permit alimentarea întregului oraş. Este vital să livrăm o apă curată", spune directorul tehnic al Companiei de Apă Oradea, Cristian Popa.
Investiţie record
Lucrările au fost împărţite în 8 loturi, ca să decurgă în paralel, licitaţiile au fost lansate pentru desemnarea rapidă a unui executant, iar contractul de finanţare a fost semnat pe 31 martie cu ministrul Investiţiilor Europene, Marcel Boloş.
"Vorbim despre lucrări de aproape 50 milioane euro, cea mai mare investiţie derulată în ultimul deceniu", spune directorul general al CAO, Lucian Chindlea (foto). Echivalentul a 245 milioane lei, investiţia totală depăşeşte de două ori valoarea celor mai mari lucrări ale Primăriei din 2023, cum ar fi trecerea cartierului Nufărul pe o încălzire cu apă geotermală (122,6 milioane lei) ori construirea celor 6 pasaje subterane din Piaţa Gojdu (106,8 milioane lei).
Reporneşte uzina!
Proiectul vizează, între altele, extinderea cu 32 km a reţelelor de canalizare din Oradea, cu 22 km a celor de apă din zona rurală, amenajarea a 7 staţii de pompare, a 5 rezervoare de apă şi a 3 staţii de clorinare în municipiu şi multe altele.
Circa 11 milioane euro vor fi cheltuiţi însă cu modernizarea Uzinei de apă 5. Folosită din 2001 doar pentru repompare în Sânmartin, aceasta va fi modernizată pentru a furniza, la nevoie, apă în tot oraşul şi a îmbunătăţi calitatea apei. "Curăţăm continuu de noroi fundul bazinelor de îmbogăţire care alimentează reţeaua din subteran. Reclamaţiile privind turbiditatea apei au scăzut, dar vrem să fie cât mai puţine", spune directorul tehnic, Cristian Popa (foto).
Dacă acum trei ani CAO avea 667 de sesizări privind calitatea apei, în 2021 numărul lor a coborât la 589, iar anul trecut la 295.
Apă de Oradea
Explicaţia e simplă. Apa orădenilor, una dintre cele mai bune din ţară, este adusă dinspre Fughiu prin 15 km de conducte situate la 9 metri adâncime. Pentru a evita epuizarea ei, aceasta este îmbogăţită prin 23 de bazine din zona de protecţie a uzinelor de apă. Dacă pe fundul lor se adună mâl, apa de îmbogăţire se poate tulbura.
În plus, drenurile amenajate în anii ʼ80, prin care este filtrată apa prin paturi de nisip şi pietriş, pot conţine elemente metalice. Acestea ridică conţinutul de fier al apei, făcând-o ca în perioadele de consum ridicat, când "spală" conductele, să capete culoare ruginie.
"Reabilitarea Uzinei 5 va permite ulterior oprirea Uzinei 4, principalul furnizor de apă al oraşului, pentru lucrări de întreţinere", explică coordonatorul uzinelor de apă orădene, Alin Costa (foto). Costurile de înlocuire a drenurilor sunt enorme, de circa 40 milioane euro, bani pe care CAO nu îi are, aşa că analizează soluţii pentru reabilitarea acestora.
Curent "solar"
Uzina 5, deşi cea mai nouă, a fost închisă în 2021 pentru că, spre deosebire de celelalte, foloseşte apă direct din Crişul Repede. Dezavantajul acesteia era că, în loc să filtreze apa gratuit în subteran, o "spală" prin decantoare şi filtre rapide, consumând energie electrică.
De aceea, prin proiect, 3,2 milioane euro se vor folosi pentru obţinerea de curent "gratuit". "Toate uzinele de apă vor avea parcuri fotovoltaice pentru producţia de curent. Ele vor acoperi 30% din necesarul de energie electrică, reducând facturile de curent", spune Costa.
Mai mult, pentru viitor CAO pregăteşte un sistem de pompare a apei în rezervoare pe timpul zilei, când panourile vor funcţiona cu ajutorul luminii solare, urmând să fie descărcată peste noapte.
Apă... digitalizată
De asemenea, din suma totală, 2 milioane euro se vor investi în digitalizarea reţelei de apă. Cele 10.768 de contoare mecanice, încă în funcţiune, vor fi înlocuite cu contoare inteligente, care vor fi conectate la o platformă software capabilă să integreze în timp real datele furnizate de 65.000 de contoare. Dacă în prezent, în mediul rural, angajaţii citesc contoarele de apă tot la 3 luni, pe viitor facturarea lunară se va face cu date "la zi".
În plus, prin digitalizare, CAO va putea identifica mai eficient spărturile din reţea, reducând cantitatea de apă care se pierde în pământ. Altminteri, toate milioanele de euro investite s-ar duce pe apa Sâmbetei...