O nouă variantă a legii salarizării bugetarilor, care ar urma să fie aplicată de anul viitor, dar care trebuie adoptată cât mai rapid pentru a nu se pierde fonduri de peste 700 milioane euro din PNRR, prevede reducerea diferențelor între cele mai mari și cele mai mici salarii, limitarea unor sporuri, eliminarea indemnizației de hrană, dar și faptul că niciun venit per total nu va scădea.
Liderii fostei coaliții PSD-PNL-USR-UDMR s-au angajat să adopte cât mai rapid legea în Parlament, după o mediere a președintelui Nicușor Dan.
În transparență
După aproximativ două săptămâni de la apariția unei prime variante a noii legi a salarizării, despre care ministrul interimar al Muncii Dragoș Pîslaru avertiza că nu este cea pe care lucrează Guvernul, o a doua variantă a fost pusă în dezbatere publică, luni, de Ministerul Muncii.
Proiectul, elaborat împreună cu Ministerul Finanțelor, face parte din reforma asumată de România pentru îndeplinirea unui jalon din PNRR.
În expunerea de motive, subliniază stirileprotv.ro, se arată că actualul sistem de salarizare a devenit „opac”, iar modificările lui succesive au dus la „perpetuarea unor inechități”, cu „o serie de discrepanțe salariale”, existând „persoane încadrate pe aceeași funcție, grad, gradație de vechime în muncă, în cadrul aceleiași instituții publice, dar care beneficiază de remunerație diferită”.
„Obiectivul general al acestei reforme constă în „asigurarea unei politici salariale echitabile și sustenabile prin eliminarea discrepanțelor salariale existente în prezent în sistemul bugetar, restabilirea ierarhiilor funcțiilor în cadrul domeniilor de activitate, precum și între domenii de activitate, revizuirea sistemului de acordare a sporurilor, precum și instituirea unui sistem de stimulare a performanței”, se arată în document.
Cinci principii
Cele cinci principii ale reformei urmăresc, potrivit spotmedia.ro, instituirea unei ierarhii echitabile a funcţiilor în sectorul public, a unei structuri unice de grade de salarizare pentru întregul sector public, precum și limitarea şi transparentizarea sporurilor, împreună cu introducerea unor criterii clare şi verificabile de performanţă.
De asemenea, proiectul vizează instituţionalizarea guvernanţei sistemului salarial, prin responsabilitate comună între Ministerul Muncii şi Ministerul Finanţelor, precum și sustenabilitatea fiscală şi încadrarea în ţintele asumate privind reducerea deficitului bugetar şi a cheltuielilor de personal.
Scad diferențele
Una dintre cele mai importante modificări ale proiectului viitoarei legi este reducerea diferenței între cele mai mici și cele mai mari salarii din sistemul public, de la 1 la 12, cât este în prezent, la 1 la 8.
Potrivit sursei citate, proiectul introduce și o „structură unică de clasificare” pentru toate familiile ocupaționale din sistemul public, în sensul că funcțiile vor fi așezate într-o grilă comună, pe baza unei metodologii de evaluare aprobate prin Hotărâre de Guvern, iar salariile vor fi calculate prin înmulțirea coeficienților prevăzuți în lege cu o valoare de referință stabilită anual prin Legea bugetului de stat.
La intrarea în vigoare a legii, valoarea de referință ar urma să fie de 4.325 de lei.
Sporurile, maxim 20%. Fără indemnizație de hrană
O altă modificare importantă este reducerea sporurilor – de la 151 la 87, după cum a afirmat ministrul Dragoș Pîslaru într-o conferință de presă desfășurată luni pentru a prezenta proiectul – și la cel mult 20% a cuantumului acestora, raportat la suma salariilor de bază.
De asemenea, se elimină indemnizația de hrană și indemnizația pentru titlul de doctor, aceasta din urmă fiind inclusă în coeficienții de salarizare pentru anumite domenii. La fel, în administrație se elimină și sporul pentru condiții periculoase sau vătămătoare.
În schimb, ar urma să fie menținute sporuri precum cel de 10% pentru activitatea de control financiar preventiv și cel de maximum 40% pentru implicarea în proiecte cu fonduri externe.
Pe de altă parte, noua lege ar urma să instituie și un sistem de premiere pentru performanță angajaților care participă direct la „obținerea unor rezultate deosebite în activitatea instituției”. Valoarea acestor premii nu va putea depăși 30% din salariul de bază individual.
Majorări în educație, unificări de grile în sănătate, reguli noi în primării
În educație, proiectul prevede majorări salariale pentru „pentru toate funcțiile din sistemul de învățământ”, dar și înlocuirea gradației de merit și sporului de performanță academică cu premii pentru stimularea performanței.
Pentru personalul din sănătate, proiectul propune unificarea actualelor grile salariale într-una singură, reducerea unor sporuri de la 85% la cel mult 50% din salariul de bază.
Grile unice vor fi introduse și pentru administrația publică locală, unde salariile sunt stabilite în prezent prin hotărâri ale consiliilor locale și județene. Salarizarea în administrație va avea cinci grile, în funcție de numărul de locuitori ai localităților, măsura fiind menită să reducă discrepanțele existente între localități cu dimensiuni și resurse similare, dar cu politici salariale diferite stabilite la nivel local.
Conform documentului, cheltuielile cu salariile din sectorul public au înregistrat o creștere semnificativă în ultimul deceniu, de la 57 miliarde lei în 2016 la peste 167 miliarde lei în 2025, iar ponderea cheltuielilor salariale în PIB a crescut de la 7,4% în 2016 la 8,78% în 2025. Noua lege ar urma să înlocuiască actuala Lege-cadru 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice.
Asigurări că salariile nu scad
Recent, premierul interimar Ilie Bolojan a declarat că România s-a angajat, pentru a accesa fondurile din PNRR, că va adopta până în vara acestui an o lege a salarizării unitare, a cărei aplicare nu va scădea niciun salariu în sectorul bugetar, atât pentru a salva 700 milioane euro din PNRR, cât și pentru a reduce inechitățile dintre diferiți bugetari.
Și fostul ministru PSD al Muncii, Petre Florin Manole, a susținut într-un interviu la RFI România că veniturile din sectorul public nu vor scădea, principiu agreat de partidele fostei coaliții de guvernare printr-un protocol încheiat cu Președinția la finele săptămânii trecute. De altfel, și Administrația Prezidențială a subliniat același lucru, când a anunțat protocolul: „Niciun angajat din sectorul public nu va înregistra o scădere a venitului total ca efect al aplicării noii legi”.
Întreg proiectul Legii salarizării pentru personalul plătit din fonduri publice poate fi consultat AICI.