Se „taie” muntele! Zeci de hectare de pădure dintre Stâna de Vale și Valea Drăganului sunt „rase” și valorificate în mod dubios (FOTO)

• Zeci de hectare de pe pășunea împădurită a comunelor Budureasa, Pocola și Răbăgani, dintre Stâna de Vale și Valea Drăganului, sunt „rase” și valorificate în mod dubios
• BIHOREANUL dezvăluie cum autoritățile locale au atribuit direct peste 17.000 de metri cubi de lemn unui controversat baron al lemnului, la un preț de două ori sub cel al pieței, uriașa defrișare alertând Garda Forestieră, care a declanșat o anchetă și de două săptămâni cere actele justificative pe care primarii din zonă întârzie să le prezinte

Din iarna anului 2024, în Masivul Vlădeasa, între Stâna de Vale și Valea Drăganului, drujbele sună aproape fără oprire.

Până acum, peste 8.000 de metri cubi de lemne au fost încărcați și duși din pășunea alpină aflată în proprietatea comunelor Budureasa, Pocola și Răbăgani, iar alți aproximativ 9.000 mc figurează în acte ca pregătiți pentru exploatare ori deja doborâți, într-o operaţiune pornită chiar la solicitarea primarilor celor trei localități.

Afacerea se află, însă, în atenția Gărzii Forestiere Bihor. Nu de alta, dar în acte volumele aprobate nu coincid cu cele vândute, iar licitațiile anunțate în hotărârile consiliilor locale s-au transformat, în realitate, în vânzări directe către unul și același cumpărător.

Să se taie!

Povestea începe oficial pe 3 septembrie 2024, când cele trei comune au cerut Ocolului Silvic Codrii Beiușului punerea în valoare a masei lemnoase din zona cuprinsă între Stâna de Vale și Valea Drăganului, o pășune împădurită deținută în devălmășie de cele 3 unități administrativ-teritoriale. Două luni mai târziu, pe 7 noiembrie 2024, şeful Ocolului, Daniel Coraş, întocmea şi un Act de Punere în Valoare (APV) pentru zona cerută, documentul fiind, practic, inventarul oficial al arborilor ce puteau şi urmau să fie marcaţi: 3.649 copaci cu vârsta medie de 80 ani, cu înălţimi de circa 19 metri și un volum de 2.941,66 mc, în principal molid.

După numai câteva zile, pe 11 noiembrie, șeful de district al Ocolului, Nicolae Vaida, făcea şi expertiza: de fapt, câteva rânduri, scrise de mână, în care propunea un preț de 80-100 lei pe metrul cub, motivând că „masa lemnoasă este de o calitate mult inferioară față de cea din fondul forestier”.

Cum Codul administrativ prevede că valorificarea bunurilor aparținând unui UAT se face strict în baza unei hotărâri de consiliu local, pe 13 noiembrie 2024, CL Budureasa a aprobat vânzarea masei lemnoase la un preț minim de 100 lei/mc.

Vânzare la minut 

Tot Codul administrativ spune că valorificarea bunurilor unor UAT-uri se face exclusiv prin licitație publică. În acest caz, în mai puțin de o lună după adoptarea HCL Budureasa, pe 10 decembrie 2024, masa lemnoasă a ajuns la vânzare pe platforma SICAP. Procedura s-a finalizat cu o viteză ameţitoare: oferta a fost publicată la ora 13:29, iar doar un minut mai târziu, la 13:30, era deja acceptată. Cumpărătorul era compania Austro Someș Trading SRL, care achiziționa, astfel, 3.035,37 mc de lemn (deci cu aproape 100 mc mai mult decât se menţionase în APV) la prețul stabilit de Primărie, 100 lei/mc.

Firma este una de exploatare forestieră din Bistrița-Năsăud, parte dintr-o rețea din jurul societății Frasinul SRL, controlată de Traian Larionesi (foto), unul dintre cei mai influenți operatori din industria lemnului din nordul României. Frasinul a câștigat de-a lungul anilor numeroase licitații pentru exploatarea masei lemnoase organizate de Romsilva și de ocoale silvice private și a devenit furnizor pentru mari procesatori din industrie, precum HS Timber (fosta Holzindustrie Schweighofer), Kronospan și Egger.

Numele lui Larionesi apare și într-un dosar de corupție trimis în judecată de procurorii DNA. Omul de afaceri și firma Frasinul SRL au fost inculpaţi şi trimişi în judecată alături de un alt om de afaceri și firma acestuia din urmă, acuzaţi fiind că, în perioada 2014–2015, în contextul unor proiecte europene pentru modernizarea drumurilor forestiere din Bistrița-Năsăud, ar fi furnizat autorităților documente cu informații nereale, demersuri care, susțin procurorii, au generat prejudicii de peste 4,1 milioane lei pentru bugetul UE. (n.r. - În articolul publicat initial s-a menţionat greşit că acuzaţia care îi era adusă lui Larionesi este că ar fi beneficiat de sprijinul unor angajați din sistemul silvic pentru a câștiga licitații de exploatare a masei lemnoase). Procesul este pe rolul Tribunalului Bistriţa Năsăud.

Încurcături

Povestea nu se oprește aici. În vara anului următor, pe 25 iulie 2025, primarul Buduresei a întocmit un nou referat, în care invoca o uscare masivă a molidului în zona Gruieș, pusă pe seama insectelor xilofage, și a propus o nouă vânzare. Pe 31 iulie 2025, Consiliul Local Budureasa adopta HCL nr. 70, iar în aceeași zi, și Consiliul Local Pocola a aprobat HCL nr. 40, ambele vizând continuarea exploatării în aceeași pășune alpină.

De această dată, însă, din cele două hotărâri a dispărut tocmai elementul esențial: volumul de lemn ce urma să fie tăiat și vândut. Documentele indică doar suprafața comună - de 392 hectare - și prețul de 100 lei/mc, nu și cantități. Efectul? S-a dus și posibilitatea de a verifica efectiv cât lemn urma să fie tăiat în realitate. Altfel spus: liber la defrișat!

La fel ca în 2024, în locul unei licitații, pe 16 septembrie 2025, pe platforma SICAP a fost finalizată tot o achiziție directă, cumpărătorul fiind aceeași Austro Someș Trading SRL, care astfel a achiziționat încă 5.183,63 mc, la același preț de 100 lei/mc.

Una-i în acte, alta pe teren 

În baza hotărârilor CL Budureasa şi Pocola din decembrie 2024 şi iulie 2025, s-au vândut în total 8.219 mc de lemne. Tăierile au continuat, însă, după cum au constatat inspectorii Gărzii Forestiere Bihor, care, în urma unei analize realizate la începutul acestui an, au descoperit că pentru cele 392 hectare de păşune alpină a celor trei localităţi s-au întocmit APV-uri pentru o cantitate totală uriaşă, de 17.000 mc de lemn, care ar umple peste 1.700 camioane.

„Am trimis doi colegi la Ocolul silvic Codrii Beiuşului, de unde au ridicat documente să vedem despre ce este vorba, au fost şi pe teren, dar, cum e zăpadă, nu s-a putut face o verificare aprofundată și vor reveni. Au fost identificate patru acte de punere în valoare, unul din 2024 și alte trei din 2025”, declară Horea Dărăștean (foto), șeful Gărzii Forestiere Bihor.

Pentru a lămuri situația, instituția a declanşat o anchetă şi a cerut primăriilor toate documentele care au stat la baza exploatărilor. Deocamdată, fără răspuns.

SE TAIE LA GREU! În pădurile dintre Stâna de Vale și Valea Drăganului se taie masiv. Cel puțin 14 trailere încărcate cu bușteni au coborât de pe munte doar săptămâna trecută, documentele din aplicația „Inspectorul Pădurilor” indicând transporturi de lemn de foc și lemn rotund, fiecare de peste 26 mc

Totul e în regulă 

Atât primarul Buduresei, Adrian Magda (foto), cât şi cel din Pocola, Vasile Birta, susţin că nu ar fi nimic în neregulă, ba mai mult, că tăierile trebuiau făcute mai demult, deoarece arborii din acea păşune împădurită erau bolnavi. „De când mă știu, acolo nu s-a curățat nimic. Toată lumea a tăiat ce a vrut. Avem solicitări de la crescătorii de animale și trebuia făcută curățenie”, susține Magda.

Primarul din Pocola pretinde că atât în privinţa preţului, cât şi a cantităţii defrişate a mers „pe mâna specialiştilor” de la Ocolul Silvic Codrii Beiuşului. „Şi actele sunt în regulă, pentru cantităţile suplimentare s-a făcut anul trecut un act adițional la contractul cu firma din Bistrița-Năsăud”, zice Birta.

Primarii consideră că nici banii încasaţi pe lemnul vândut nu sunt de lepădat „în situaţia actuală, într-un context dificil, când nu avem buget”, iar preţul indicat de brigadierul Nicolae Vaida ar fi fost corect. „Dat fiind că o mare parte din lemn ar fi fost afectat de dăunători, eu mă bucur că am primit atâta”, pretinde Magda.

Primarul „n-am știut”

În ce privește Primăria Răbăgani, situația e una aparte. Deși „afacerea” a fost gândită în trei, primarul Călin One susține că nu a știut că ceilalți doi edili au demarat lucrările, aflând - în chip bizar - abia în ianuarie anul acesta, când în contul Primăriei s-a trezit cu aproximativ 300.000 lei, partea revenită din vânzarea lemnului, câștigul fiind împărțit „frățește”.

„N-am știut nimic (că au vândut - n.r.). Am aflat recent”, susține Călin One, chestionat de BIHOREANUL. Cert e că primarul nici măcar nu demarase procedura administrativă, iar fără o hotărâre de consiliu care să justifice exploatarea și valorificarea masei lemnoase, suma încasată a fost returnată Ocolului Silvic Codrii Beiușului și, în cele din urmă, a ajuns la celelalte două primării. „Dar cine e de vină? Trebuia să-i scoatem noi hotărâri de Consiliu și pentru el?”, se întreabă primarul Buduresei.

Interpelat de BIHOREANUL, şi șeful Ocolului Silvic Codrii Beiuşului, Daniel Coraş, susţine că, „din punct de vedere silvic, totul a fost legal”. „Am acţionat în baza hotărârilor consiliilor locale”, zice Coraş, nevăzând o problemă nici în faptul că vânzarea s-a făcut direct, adică fără licitaţie, nici că preţul pentru vânzarea lemnului nu are o fundamentare tehnică. „S-a vândut prin SICAP. Iar preţul e bun, căci în alte păşuni împădurite s-a vândut cu 50-60 lei/mc”, pretinde el.

Mergem înainte

Până una, alta, pe păşunea împădurită a comunelor Budureasa, Pocola şi Răbăgani, tăierile continuă. Ca să-şi împace colegul rămas fără încasări din exploatările deja făcute, primarii Buduresei şi Pocolei au decis să-l despăgubească pe cel din Răbăgani din valorificarea lemnului rămas, încă, nevândut. Căci, potrivit estimărilor, aproape 9.000 mc de lemn s-ar afla încă în zonă, fie doborât în platformele de exploatare, fie gata de tăiere.

Asta dacă nu cumva afacerea va fi oprită de Garda Forestieră. Ancheta este abia la început, dar, dacă neconcordanțele din acte se vor confirma și în teren, povestea „curățeniei de pășune” ar putea depăși zona unor simple abateri administrative și să ajungă în cea a răspunderii penale. Doar așa ar mai avea și drujbele răbdare...

REGULI
Totul e în regulă? Nu chiar

Dincolo de declarațiile liniștitoare ale primarilor din Budureasa și Pocola și ale șefului Ocolului Silvic din Beiuș, specialiști contactați de BIHOREANUL susțin că lucrurile sunt departe de a fi simple.

• În primul rând, pentru că normele legale prevăd clar că valorificarea masei lemnoase din proprietatea publică se face prin licitație, nu prin achiziție directă. „E o păşune împădurită, proprietatea unor comune, dar tot proprietate publică este”, spune un expert. Vânzarea nu a fost adusă în mod real la cunoștința publicului, astfel încât să existe competiție, iar procedura aleasă - numai prin SICAP - este atipică pentru domeniu, fiindcă se face publicitate inclusiv pe site-uri de specialitate. „Nu s-a mai pomenit așa ceva. Niciun ocol silvic din Bihor nu vinde lemn în felul acesta”, susține sursa.
• La fel de discutabil e și modul în care au fost evaluate masa lemnoasă și prețul. „Există ordine de ministru ce stabilesc prețuri de referință pe specii și sortimente, de care nu s-a ținut cont. Prețul este vădit subevaluat. Direcția Silvică Bihor a vândut recent, în aceeași zonă, molid cu aproximativ 200 lei pe metrul cub, dublu față de cât au încasat primăriile”, arată specialistul.
• Semne de întrebare ridică și estimarea volumului din APV-urile întocmite de Ocolul Silvic. „Pentru o pădure de aproximativ 80 de ani, cu arbori de circa 32 cm diametru și 20 metri înălțime, un arbore are peste un metru cub de lemn, nu mai puțin. Deci, volumul ar trebui să fie mai mare decât cei 17.000 mc, câți apar în APV”, afirmă acesta.
• Probleme sunt și în procedura administrativă, căci consiliile locale ar fi trebuit să aprobe explicit cantitatea scoasă la vânzare, nu doar suprafața. „În baza unei hotărâri cu suprafața, Ocolul Silvic trebuia să facă inventarierea și să comunice volumul. Abia apoi Consiliul Local urma să hotărască cât vinde, pentru că poate decide să nu vândă tot sau să aștepte un preț mai bun. Dar trebuie să știe exact ce și cât vinde”, explică specialistul.

VINĂ ÎMPĂRȚITĂ
Pășune sau pădure?

Un expert consultat de BIHOREANUL susţine că responsabilitatea pentru ce se întâmplă pe pășunea împădurită nu este doar a primăriilor, ci și a Ocolului Silvic Codrii Beiușului şi a Gărzii Forestiere. Cu atât mai mult cu cât, chiar în Actul de Punere în Valoare întocmit de ocol, consistența vegetației este de 0,81 - adică dublu față de pragul de 0,4 stabilit de Codul silvic, de la care un teren nu mai e „pășune cu copaci”, ci pădure în toată regula.

Iar în această situaţie, exploatările nu se fac „după nevoie”, ci strict în baza unui amenajament silvic - adică un plan tehnic, pe ani de zile, care stabilește clar cât, unde și cum se poate tăia.

Concret, Codul silvic stabileşte în sarcina Gărzii Forestiere identificarea terenurilor pentru includerea în fondul forestier şi tot acelaşi act normativ obligă specialiștii - inginerul amenajist și șeful de ocol - să identifice și să propună includerea acestor terenuri în fondul forestier. Atât doar că cele care decid sunt UAT-urile, deci, fără votul Consiliului Local, pădurea rămâne, pe hârtie, pășune, chiar dacă, în realitate, e deja pădure.

DREPTUL LA REPLICĂ
„Operaţiunile sunt legale”

După publicarea articolului, reprezentanții Austro Someș Trading SRL au transmis redacției un drept la replică în care susțin că toate achizițiile și exploatările de masă lemnoasă au fost realizate în cadrul unor proceduri transparente și în conformitate cu legislația în vigoare.

Societatea afirmă că a avut exclusiv calitatea de cumpărător, iar responsabilitatea privind procedurile de atribuire, stabilirea prețurilor și volumele exploatate revine autorităților contractante, nu operatorului economic.

DREPTUL LA REPLICĂ
Frasinul: Nicio implicare

După publicarea articolului, şi reprezentanții Frasinul SRL au transmis redacției un drept la replică în care susțin că societatea nu desfășoară activități de exploatare forestieră sau transport de masă lemnoasă, motiv pentru care resping orice legătură cu subiectul articolului de mai sus.

Aceștia contestă și ideea existenței unei „rețele” în jurul firmei, pe care o consideră o interpretare nejustificată a informațiilor prezentate.

Totodată, în dreptul la replică, reprezentanții Frasinul SRL subliniază că nici firma și nici asociatul societății, Traian Larionesi, „nu sunt implicați în niciun dosar penal cu privire la achiziția de masă lemnoasă, ori cu privire la orice alte activități silvice, cu atât mai puţin să fie trimişi în judecată de procurori DNA”.

Dreptul la replică integral trimis de Frasinul: