Reprezentanţii mediului de afaceri din România au cerut luni în mod oficial sprijin guvernamental pentru depăşirea crizei generate de coronavirus.

Se aşteaptă la criză

Potrivit unui sondaj făcut de Consiliul Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România în perioada 12 -15 martie în care au fost consultaţi 8.374 de antreprenori din domenii precum servicii (45,1%), comerţ (22,1%), turism (15,5%), transporturi (7%) şi altele, mediul de afaceri se aşteaptă la ce este mai rău.

"Printre principalele efecte pe care antreprenorii le-au menţionat ca urmare a COVID-19 se numără: scăderea vânzărilor (65,6%), scăderea cifrei de afaceri (58,8%), suspendarea temporară a activităţii (56,4%), dificultăţi de încasare (54%), restrângerea activităţii (51,4%), întârzieri la plata furnizorilor (47,6%), disponibilizări (21,5%) şi închiderea firmei (12,4%)", se menţionează în comunicat CNIPMMR.

În acest context, 34,4% din antreprenorii intervievaţi au declarat că se aşteaptă la o scădere a cifrei de afaceri cu peste 60%, 29,5% dintre ei estimează o diminuare cu 20% - 40%, 24,6% se aşteaptă la o scădere cu procente între 40% şi 60% iar 11,4% dintre respondenţi estimează o diminuare a afacerii cu până în 20%.

Sprijin pentru întreprinderile afectate

Reprezentaţii CNIPMMR au cerut guvernanţilor măsuri concrete pentru sprijinirea mediului de afaceri.

Printre acestea se numără acordarea de subvenţii de până la 75% pentru plata domeniilor afectate de criză, susţinerea integrală din bugetul Sănătăţii a indemnizaţiei aferente concediilor medicale pentru bolnavii de coronavirus ori cei aflaţi în carantină şi amânarea plăţii contribuţiilor pentru asigurări sociale şi de sănătate datorate de salariaţi şi plătite de angajatori cu până la trei luni.

Reprezentanţii organizaţiei au mai cerut amânarea plăţii impozitului pentru IMM-urile în dificultate, finanţarea IMM-urilor cu dobândă zero, refinanţarea ori extinderea perioadelor de scadenţă a împrumuturilor şi suportarea de către stat a 75% a salariile părinţilor rămaşi acasă pentru supravegherea copiilor.

Subvenţionarea salariilor şi scutirea de TVA...

La rândul său, Uniunea Naţională a Patronatului Român, condusă de orădeanul Ioan Lucian, a cerut luni guvernanţilor sprijinirea mediului de afaceri.

"În ipoteza foarte probabilă în care situaţia economică se va deteriora dramatic pe fondul crizei generate de situaţia epidemiologică extrem de îngrijorătoare, considerăm că relaxarea politicilor fiscale, a politicilor de creditare şi acordarea de stimulente financiare companiilor care îşi desfăşoară activitatea în sectoarele afectate reprezintă măsuri obligatorii", se menţionează într-un comunicat al UNPR.

Reprezentanţii organizaţiei au cerut printre altele: scutirea de la plata CAS şi CASS pentru o perioadă de trei luni, subvenţionarea salariilor până la nivelul minim pe economie timp de trei luni pentru evitarea disponibilizărilor şi suspendarea plăţii TVA.

Patronatele au mai solicitat ridicarea popririlor dispuse de ANAF asupra conturilor IMM-urilor, acordarea către companiile în dificultate de împrumuturi de urgenţă cu dobândă redusă şi perioadă de graţie de 6 – 12 luni şi suspendarea pentru o perioadă definită a plăţii ratelor la credite.

„Un puternic semnal de alarmă”

La rândul său, Asociaţia Italienilor în Bihor, care reuneşte antreprenori şi angajaţi din industria uşoară una din componentele majore ale economiei judeţului, a tras un semnal de alarmă cu privire la gravitatea situaţiei.

AIB şi Asociaţia Culturală Fucina Italiana Francesco Griselini din Timişoara a făcut publică o scrisoare deschisă către premierul Liviu Orban.

"Ne permitem să tragem un puternic semnal de alarmă asupra repercusiunilor economice pe care aceste măsuri le vor avea asupra companiilor noastre care, la fel ca toate celelalte companii din alte ţări care operează în România, contribuie activ la dezvoltarea socială, culturală şi economică a ţării", se menţionează în scrisoarea deschisă.

Printre altele antreprenorii italieni din Bihor şi Timiş au cerut suspendarea plăţii contribuţiilor la asigurările sociale pentru întreaga perioadă a stării de urgenţă, plata şomajului tehnic de către starul român şi suspendarea plăţii ratelor ipotecare sau a creanţelor din bănci.

Reprezentanţii celor două organizaţii au mai solicitat suspendarea posibilităţii de activare a procedurilor de insolvenţă de către creditori pentru societăţile care nu îşi pot respecta angajamentele comerciale și îngheţarea cheltuielilor legate de alimentarea cu energie electrică şi termică pentru evitarea deteriorării echipamentelor care nu pot fi oprite complet.

Oamenii de afaceri italieni mai cer garanţii de stat pentru accesul la credite subvenţionate companiilor care au fost nevoite să îşi înceteze producţia ca urmare a instituirii stării de urgenţă.