Curtea de Apel Bucureşti a stabilit, vineri, că judecătorul Ovidiu Galea de la Tribunalul Bihor a colaborat cu fosta poliție politică comunistă şi, în calitate de ofiţer de Securitate, a încălcat drepturile fundamentale ale omului înainte de 1989, în procesul declanşat pe numele lui de Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii (CNSAS).

Potrivit Europa Liberă, soluţia a fost pronunţată după o săptămână de deliberări şi după ce, la ultimul termen de judecată, magistratul orădean s-a prezentat împreună cu un avocat la proces, cerând respingerea acţiunii formulate împotriva lui de Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii (CNSAS).

Şi-a apărat ţara

Concret, apărătorul lui Galea a invocat că CNSAS nu a făcut dovada că magistratul ar fi desfăşurat activităţi care au suprimat drepturile omului şi nici că "a sprijinit puterea comunistă".

"Clientul meu a lucrat pentru Securitate doar două luni şi jumătate, până la revoluţia din 1989, fiind ofiţer debutant. A întocmit documente tip şcoală, acte care nu au fost înregistrate la unitatea militară unde era încadrat. Aceste acte nu au fost supuse pentru aprobare superiorilor", a declarat în faţa instanţei avocatul lui Galea, potrivit site-ului citat.

Totodată, avocatul ar fi invocat că Romul Dragoman, şeful pe linie de Securitate a lui Ovidiu Galea şi şeful Serviciului contraspionaj al Securităţii Timişoara, a fost verificat de CNSAS "şi nu s-a constatat că ar fi colaborat cu fosta poliţie politică a lui Ceauşescu, deci nici subordonaţii acestuia nu au colaborat". "La urma urmei, măsurile întreprinse de clientul meu au avut ca scop apărarea ţării şi a economiei naţionale", a spus avocatul.

Se visa James Bond

Judecătorul orădean a încercat şi el să sensibilizeze instanţa. "Eram un tânăr care mă visam James Bond. Nu era o ruşine să fii ofiţer de contraspionaj. Vă daţi seama, nu puteam să ajung James Bond în două luni. Din câte ştiu, se face şi acum o perioadă de iniţiere pentru tinerii ofiţeri. Superiorii mă chemau să fac diverse lucruri. N-am văzut o sondă optică în viaţa mea. Mi s-a dictat ce am scris în dosar", a susţinut Galea.

Instanţa a decis, însă, să dea curs cererii CNSAS, stabilind practic că magistratul orădean, în calitate de ofiţer de securitate, a încălcat drepturile fundamentale ale omului înainte de 1989.

Procesul lui Ovidiu Galea nu a fost public, spre deosebire de alte cauze similare, cel mai probabil la solicitarea magistratului.

Contactat acum de reporterul BIHOREANULUI, judecătorul a pretins senin că nu cunoaşte numărul dosarului, "pentru că îl ştie avocatul", şi nu ştie când a avut termen de judecată, dar că va ataca hotărârea pronunţată. "Şi eu am aflat hotărârea din presă. Aşa cum scrie acolo, am angajat avocat şi el cunoaşte detaliile", a susținut judecătorul. 

E descoperit, nu acoperit

Pe de altă parte, însă, Galea a ţinut să precizeze că, odată cu hotărârea pronunţată, a devenit "primul magistrat român în activitate care nu poate fi suspectat că ar fi un "acoperit" în Justiţie"” şi consideră verdictul "fără urmă de îndoială, încă o încercare de compromitere a unui magistrat onest si incomod".

"E un caz unic. În urmă cu 32 ani am fost ofiţer stagiar pentru două luni, am făcut doar ciorne şi transcrieri după dictarea ofiţerilor instructori. O transcriere după o activitate desfăşurată de altcineva nu poate afecta drepturile nimănui", susţine judecătorul, pretinzând că a informat despre stagiatura făcută încă de când a devenit magistrat.

"Lipseşte orice probă care să confirme implicarea mea în activităţi operative. Vă invit să aşteptăm motivarea, să aflăm ce anume i-a creat judecătorului impresia că în cele două luni de stagiatură aş fi fost un torţionar", a mai arătat Galea, cerând să se menţioneze că "nu am văzut niciodată cum arată o sondă optică".

Şi totuşi, cu sondă

Precizarea vine în contextul în care, după cum a dezvăluit şi BIHOREANUL, în cererea CNSAS înaintată Curţii de Apel Bucureşti se arată că judecătorul, încadrat ca ofiţer operativ pe data de 23 august 1989, a primit pe 22 octombrie 1989 sarcina de a spiona un cuplu de turişti străini cazaţi într-un hotel din oraş. Urmărirea s-a făcut o noapte întreagă, "prin sondă optică", dintr-o cameră alăturată, obiectivul fiind bărbatul, Knight Oliver John Alexander, ofiţer de aviaţie din Marea Britanie.

Raportul lui Galea a fost unul amănunţit, din care nu a lipsit că cei doi şi-au preparat singuri cina, au citit ziare, chiar ora la care s-au întins în pat, că au făcut-o separat, că dimineaţa s-au dus separat la baie, iar "obiectivul" a căutat un post anume, "circa 5 minute", părăsind în final hotelul "pe Bulevardul 23 August în direcţia Comitetului judeţean de Partid".

După plecarea "obiectivului", Galea arată că "s-a procedat la pătrunderea în camera 308, împreună cu It. maj Zaharia E. şi mm Postiniuc Mihai", dar nu au găsit decât "ziarele datate 18.10.1989, alte aspecte de interes operativ nu au rezultat".

Turnător de mic

Tot CNSAS a arătat în faţa instanţei că judecătorul Galea a avut calitatea de colaborator al Securităţii din liceu, fiind racolat încă din perioada în care era elev în clasa a XI-a la Liceul industrial de Construcţii 1 Dej.

A semnat un angajament de colaborare cu fosta Securitate pe 2 martie 1981, primind numele conspirativ "Sorin", și "a furnizat în mod constant informaţii din mediul elevilor, dovedind interes în munca de culegere a informaţiilor", ofiţerul care îl coordona notând că actualul magistrat "şi-a adus aportul la clarificare aunor probleme de interes operativ din liceu şi activitatea unor persoane aflate în atenţie, pe lângă care a fost dirijat".

De toate

Ovidiu Galea a fost ofiţer de informaţii al Ministerului de Interne (la celebra UM 0215), după 1990, poliţist de frontieră, procuror şi, într-un final, judecător.

El a ajuns cunoscut și ca fost client în două dosare ratate ale DNA Oradea. Într-unul, clasat în final, magistratului i se imputa că, împreună cu alte trei judecătoare, ar fi tras sforile ca să scape de pedeapsă un afacerist condamnat şi încarcerat pentru tentativă de viol, în timp ce în cel de-al doilea, în care a scăpat cu un avertisment, că nu şi-a declarat apartenenţa la Loja Masonică Ţara Crişurilor.

Despre cariera de dinainte de 1989, magistratul a dezvăluit doar că a fost ofiţer de contrainformaţii, pentru câteva luni, şi a negat permanent că ar fi avut alte colaborări cu fosta Securitate. "Am fost doar ofiţer stagiar şi mă ocupam de traduceri. La Revoluţie chiar am cerut să atârnăm steagul alb pe sediu, ca să vadă timişorenii că nu suntem împotriva lor", declara el BIHOREANULUI, pe vremuri, iar când, în 2017, tot ziarul a descoperit documente care atestau că a fost dotat cu pistol mitralieră în timpul Revoluţiei, a sugerat că ar fi victima unei confuzii, deoarece n-a fost singurul securist din Timiş cu numele Ovidiu Galea.

"Ceea ce este adevărat este că întotdeauna m-am poziţionat de partea Legii şi a celor ce o respectă. Am clarificat categoric lipsa vreunei intenţii de a fi complice uneia sau alteia din părţile cărora sunt chemat să le fac dreptate", a ţinut să precizeze magistratul şi atunci, şi acum, pozând într-un soi de erou al dreptăţii. Doar că nu la fel spun acum proprii săi colegi, care i-au scos scheletele din dulap...