Secretul lui Bolojan

Calculul viitorului preţ al termoficării nu necesită studii de bacalaureat, chiar şi din acela trecut cu fiţuici.

Dacă iarna trecută orădenii au plătit în medie 300 de lei pentru încălzirea unui apartament cu două camere, iarna viitoare, după retragerea subvenţiilor, vor plăti cu cel puţin 30% mai mult.

La mai mare!

În februarie 2011 Consiliul Local a scumpit gigacaloria de la 179 la 193 lei, ca urmare a majorării tarifelor de transport şi distribuţie a energiei termice. Mărinimoşi, aleşii au hotărât totuşi ca noul tarif să fie aplicat abia din iarna viitoare. Majorarea de 7,2% are însă toate şansele să nu se aplice, fiindcă Guvernul a anunţat alta, mult mai mare!

Asumată de guvernanţi în acordurile cu FMI, retragerea subvenţiilor la încălzire înseamnă pentru Oradea o scumpire de la 179 lei la 261,69 lei, cât valorează în realitate gigacaloria produsă de CET. Adică o majorare de 31,4% faţă de preţurile din ultima factură de încălzire!

Pe cont propriu

Scumpirea e un subiect delicat şi confidenţial în Primărie, după ce în martie municipalitatea s-a confruntat cu protestul locatarilor din Ioşia. Aceştia se opuneau unificării preţului la nivelul întregului oraş, în condiţiile în care ei se încălzeau de la Transgex pe apă geotermală, cu 103 lei gigacaloria, iar restul oraşului, conectat la CET, plătea 193 lei. Şi sigur că "egalizarea" tarifelor nu le convenea.

Primarul Ilie Bolojan (foto) abordează problema cu reţinere. "Scumpirea ca urmare a retragerii subvenţiilor va fi valabilă la nivelul întregii ţări. Un grup de lucru al Federaţiei Municipiilor, din care face parte şi Oradea, se va întâlni săptămâna aceasta la Bucureşti cu reprezentanţi ai Guvernului, pentru a găsi modalităţi de rezolvare a problemei", spune primarul. Bolojan nu îşi pune, însă, mari speranţe în soluţiile guvernanţilor...

Ne-am ars!

Municipalitatea a pregătit încă de anul trecut un plan pentru reabilitarea sistemului de termoficare. Presată de perspectiva interdicţiei ca termocentrala să mai utilizeze cărbune de la sfârşitul anului 2013, datorită neîncadrării în standardele de mediu, Primăria a accesat o finanţare europeană de 70 milioane euro, pentru construirea unui CET nou, pe gaz, dar şi pentru reabilitarea a 12,7 kilometri de conducte.

Edilii pregătesc deja licitaţia pentru managementul proiectului, astfel ca lucrările să înceapă în toamnă. Problema e însă că încălzirea pe gaz va costa de două ori mai mult decât cea pe cărbune! "Tariful va fi de circa 100 euro gigacaloria, adică minim 420 lei în loc de 193 lei, cât e acum. Dacă nu facem ceva, va fi dezastru", prevesteşte Marcel Boloş (foto), şeful Direcţiei Management Proiecte cu Finanţare Internaţională (DMPFI), cel care a gândit planul de reabilitare a CET-ului.

Alternative

Primăria vrea să atenueze preţul scump al gazului prin valorificarea apei geotermale, care e cea mai ieftină sursă de energie. "Dacă din 700.000 de gigacalorii necesare pe o iarnă în întregul oraş jumătate le-am obţine din apă geotermală, preţul gigacaloriei ar fi ca acum", spune Boloş.

Angajaţii DMPFI au depus deja spre finanţare 17 proiecte de atragere a fondurilor UE pentru valorificarea apei geotermale în Nufărul I şi II, Ioşia Nord, Calea Aradului şi Dragoş Vodă. Odată aprobate, proiectele vor trebui implementate contra-cronometru, pentru ca noile puncte termice să fie funcţionale la finele anului 2013, când CET-ul va trece pe gaz.

Căldură din pământ

În paralel, municipalitatea studiază eventualitatea implementării unei tehnologii de ultimă oră, care "pune la treabă" căldura pământului. "Se forează la adâncimi foarte mari în pământ, iar apa injectată în sondă se încălzeşte singură până la 100 grade Celsius", explică esenţa noii tehnologii viceprimarul Gheorghe Carp (foto), care s-a şi întâlnit cu reprezentanţii unei firme de profil pentru a explora posibilitatea de a o folosi şi la Oradea.

Avantajul sistemului e că nu necesită licenţă de exploatare, aşa cum se întâmplă în cazul apei geotermale, iar debitul de 110 de litri pe secundă al apei astfel încălzite este de trei ori mai mare decât cel obţinut de Transgex cu apa geotermală, în final gigacaloria ieşind la un preţ similar cu cel al apei geotermale.

Dacă soluţia se va dovedi fezabilă, municipalitatea e dispusă să concesioneze prin licitaţie două amplasamente de câte 20 hectare în incinta fostului CET şi a fostului tancodrom pentru investitorii interesaţi să implementeze noua tehnologie.

Secretul planului "secret"

Până atunci, însă, orădenii vor trebui să treacă peste iarna care vine! BIHOREANUL a aflat că un grup de lucru coordonat de însuşi primarul Bolojan lucrează la un plan de avarie. Acest plan presupune totuşi costuri sociale atât de mari încât primarul se enervează imediat ce e adus în discuţie. "Nu ştiu cine v-a vorbit, dar o să aflu şi îl dau afară! E un document în lucru, care nu trebuia să ajungă la presă în această formă", a protestat Bolojan, vizibil iritat.

Adevărul e că are motive, deoarece strategia de salvare a oraşului implică "uciderea" CET-ului şi, implicit, disponibilizarea unei părţi a personalului acestuia. Conform planului, Electrocentrale urmează să se rupă în două societăţi, una de producţie şi a doua de transport şi distribuţie. Firma de distribuţie va prelua reţelele şi va putea cumpăra energie de la orice producător, indiferent că va fi obţinută din gaz, din biomasă, din apă geotermală sau prin "fierberea" apei în pământ. Ieftină să fie!

Vechiul CET va rămâne cu datoriile şi restanţele de la populaţie. Din cei circa 1.000 de salariaţi ai Electrocentrale, cam 200 îşi vor salva locurile de muncă prin transfer la noua societate, cel mult 50 vor deservi noua centrală pe gaz, deci restul de 750 vor intra în şomaj.

Măsuri disperate

Conform planului studiat de Primărie, societatea de distribuţie va fi pionul principal în termoficarea oraşului. Aceasta va investi în reabilitarea reţelelor din cartiere pentru a limita pierderile şi, totodată, va lua în calcul abandonarea zonelor de case, unde costurile de întreţinere ale reţelelor sunt prea mari faţă de venituri.

Printre măsurile de reabilitare a termoficării se mai numără introducerea sistemului de plată a încălzirii în tranşe lunare pe tot anul (în scopul atenuării vârfului de plată din iarnă, aşa cum procedează în prezent doar şase din cele 708 asociaţii de proprietari), introducerea preţului unic ponderat pe gigacalorie la nivelul întregului oraş (cum Primăria intenţiona încă din martie), stimularea reabilitării termice a blocurilor (pentru scăderea pierderilor) şi constituirea asociaţiilor la nivel de bloc (pentru a diminua riscul neîncasărilor).

Dure şi nepopulare, dar inevitabile, măsurile gândite de administraţia Bolojan sunt, din păcate, printre puţinele care îi pot scuti pe orădeni de varianta de a se încălzi, în lipsă de bani, doar punându-şi încă o haină pe ei. Şi asta, însă, numai dacă soluţiile vor fi implementate întocmai şi la timp...

Profitând că în plină vară consumatorii ar putea să-şi mai stingă din datoriile acumulate peste iarnă, fiindcă acum facturile sunt mai mici, conducerea Electrocentrale a declanşat o campanie de recuperare a debitelor prin ameninţarea cu debranşarea.

Conform datelor publicate pe propriul site, la 31 mai CET avea de recuperat 6,1 milioane lei de la agenţii economici, 5 milioane de la asociaţii şi 1,3 milioane de la consumatorii casnici individuali, adică per total aproape 3 milioane de euro!

Topul firmelor cu datorii e deschis de Stimin (746.000 lei), Crişul Favorit (490.000 lei) şi Cibela Group (236.000 lei), firme care nu mai funcţionează. La fel, Asociaţia de Proprietari 114 datorează 623.000 lei, Asociaţia 321 - 425.000 lei, iar Asociaţia Rogerius - 326.000 lei.