Secția pentru procurori din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii a anunțat, marți, că, în cadrul unei ședințe din aceeași zi, a votat în unanimitate sesizarea Inspecției Judiciare pentru a verifica aspectele apărute în documentarul Recorder în ce privește activitatea șefului DNA, Marius Voineag, dar și convocarea adunărilor generale, la nivel de pachete, în țară, pentru a consulta procurorii legat de necesitatea modificării legislației.
Potrivit unui comunicat, în ședința de marți, s-au votat două aspecte:
1. Sesizarea Inspecţiei Judiciare pentru efectuarea de verificări în raport cu aspectele privind activitatea procurorului şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie semnalate în materialul de presă difuzat de publicaţia Recorder;
2. Convocarea adunărilor generale în vederea consultării procurorilor cu privire la necesitatea modificării legii penale și procesual penale, precum și a legilor justiției.
„Urmează ca hotărârea Secției pentru procurori să fie transmisă Inspecției Judiciare pentru a efectua verificări, într-un termen considerat rezonabil”, se arată în comunicatul postat pe site-ul CSM.
Hotărârile adunărilor generale ale procurorilor din țară vor fi retransmise către Secția de procurori până la data de 15 ianuarie.
„Propunerile rezultate vor fi integrate la nivelul secției pentru procurori într-un material care va fi trimis Ministerului Justiției și comisiilor juridice din cele două camere ale Parlamentului României”, arată informarea.
„Sistemul decide”
Așa cum BIHOREANUL a mai arătat, în documentarul „Justiție capturată”, care pune pe tapet probleme din sistem, inclusiv legate de renunțarea sau blocarea unor dosare DNA, magistratul orădean Liviu Lascu, șef al Parchetului Militar Cluj și fost șef al Secției Militare a DNA, a arătat că a fost revocat din funcția din urmă în timp ce instrumenta o anchetă privind achizițiile Serviciului Român de Informații. „Pot avea suspiciunea rezonabilă că ceea ce făceam a deranjat pe cineva”, a afirmat Lascu, precizând că mai avea în lucru și alte anchete sensibile care ar fi dispărut odată cu plecarea sa. „Sistemul decide ce dosare merg înainte și ce dosare mor”, a susținut Lascu.
Mai mult, atât Liviu Lascu, cât și o altă procuroare DNA intervievată sub anonimat au spus că, după numirea lui Marius Voineag ca procuror-șef al DNA, acesta ar fi cerut „controlul asupra dosarelor”. Mai precis, procurorilor li s-a solicitat să raporteze conducerii fiecare cerere adresată judecătorului de drepturi și libertăți, inclusiv pentru mandate de interceptare, percheziții sau rețineri, din momentul în care acestea sunt făcute. Procuroarea a afirmat că „starea de resemnare există în întregul sistem judiciar” și a relatat despre o „camarilă” creată în jurul procurorului-șef, care ar folosi pârghii administrative pentru a bloca sau întârzia anumite anchete.
Prima reacție a șefului DNA, Marius Voineag a fost să respingă cele făcute publice de Recorder, susținând că este „demonizat fără argumente”, însă fără să răspundă punctual acuzațiilor și informațiilor din documentar.
„Resping folosirea DNA în demersuri care au de-a face fie cu plătirea unor polițe, fie cu discreditarea sistemului de justiție în ansamblul său, fără a ne uita aplicat la diferite probleme și a diferenția felul în care funcționează diferite instituții. Există probleme suficiente în sistemul de justiție, scoase în evidență de către media, societatea civilă sau cei din sistemul de justiție, dar aceste probleme nu vor fi rezolvate prin demonizarea fără argumente a șefului DNA”, a afirmat el.
Verificări de îndată
După cum se știe, după apariția documentarului Recorder, Secția pentru Procurori din CSM a avut o opinie diferită decât judecătorii din CSM, anunțând că „legătura dintre eventualele probleme de sistem, care trebuie verificate de îndată”, și modificările aduse pensiilor de serviciu „este doar una conjuncturală și nu poate duce decât la manipularea opiniei publice și la deraierea scopului materialului Recorder”.
De cealaltă parte, judecătorii din CSM au acuzat o campanie de „distrugere a încrederii în sistemul de justiţie” și au calificat drept „alegații” mărturiile unor magistrați din documentarul „Justiție capturată”.