Toate oraşele şi comunele din Bihor plătesc anual contribuţii către Fondul de Mediu, dacă nu îşi îndeplinesc ţintele de reciclare a deşeurilor, bani pe care instituţia îi investeşte apoi în proiecte prietenoase cu mediul înconjurător.
Care sunt aceste proiecte şi cum pot bihorenii să atragă bani explică Ion Vasile, vicepreşedintele Administraţiei Fondului de Mediu, venit recent într-o vizită în Bihor tocmai pentru a prezenta oportunităţile de finanţare într-un an în care instituţia are un buget record.
Pentru ce se dau bani
- Ce programe de finanţare are AFM în acest an?
- Este cel mai important an al AFM-ului, avem cel mai mare buget, de 10 miliarde lei. Vom acoperi toate domeniile de activitate din zona mediului înconjurător. Pentru UAT-uri şi operatori economici avem programe de finanţare pentru reciclare, pentru dezvoltarea electromobilităţii şi a infrastructurii de reîncărcare pentru autoturismele electrice, iar pentru cetăţeni continuăm programele Rabla Clasic şi Plus, Rabla pentru Electrocasnice, programul de eficienţă energetică în clădiri.
- În ce constă programul de finanţare pentru reciclare, o noutate a Fondului de Mediu?
- Vom finanţa investiţii în achiziţia de echipamente pentru reciclare, tot ce e nevoie pentru ca deşeurile să devină resurse. De asemenea, ne dorim să finanţăm platforme de colectare selectivă subterană sau supraterană şi platforme pentru depozitarea deşeurilor inerte, de mari dimensiuni, din construcţii, mobilier, cele care nu pot intra practic într-un tomberon şi care nu sunt generate zilnic, ci ocazional. Aici vor fi eligibile autorităţile judeţene şi locale. Trebuie să înţelegem cu toţii că deşeul este o resursă care generează venituri, tot ce aruncăm poate fi refolosit şi monetizat, şi ar fi bine să refolosim, pentru că altfel devine costisitor.
Românii vor maşini electrice
- „Rabla pentru electrocasnice” a fost reluat anul acesta, după o pauză lungă, iar tichetele au fost rapid rezervate. Câte au fost şi cheltuite?
- În medie, s-au eliberat 30-35.000 de tichete pentru fiecare categorie de aparate, iar cam jumătate din ele au fost cheltuite. Nu avem o utilizare la capacitate maximă pentru că foarte mulţi beneficiari şi-au dat seama că trebuie să respecte indicatorii de eficienţă energetică, iar aceste aparate sunt mai scumpe. Oamenii trebuie să înţeleagă că noi nu acordăm finanţări doar ca să-şi înnoiască electrocasnicele, ci ca să reducă amprenta de carbon şi consumul de energie.
- Este clar că există apetit pentru acest program. Ce planuri are AFM în privinţa lui?
- Ne dorim să fie un program multianual.
- Programele de înnoire a maşinilor au succes? Sunt dispuşi românii să investească în maşini electrice?
- Da, producătorii şi dealerii auto ne spun că nu au nevoie de marketing pentru vânzarea maşinilor electrice, eco-tichetul nostru de 45.000 lei vinde cota alocată pe România. Un raport arată că până în anul 2030 vom avea un milion de maşini electrice în România, dar eu cred că vom depăşi acest număr.
- Programul „Casa verde” a fost oprit brusc, deşi şi el avea succes. De ce?
- Programul de eficienţă energetică pentru persoane fizice a avut un buget alocat foarte mare, pentru 15.000 de locuinţe, au fost foarte multe înscrieri, dar probabil beneficiarii şi-au dat seama că acea cofinanţare este mare şi au trimis actele doar circa 2.500 de persoane. Acum sunt evaluate dosarele şi urmează să semnăm contractele.
- Ce alte finanţări mai acordă AFM pentru cetăţeni?
- Vom avea în acest an o sesiune de finanţare pentru un program de fotovoltaice, cu grant de 20.000 lei pentru panouri cu putere minimă instalată de 3 kilowaţi.
Alţii plătesc şi mai mult
- Una dintre problemele Oradiei este că plăteşte contribuţii mari la AFM, pentru neîndeplinirea ţintelor privind deşeurile, în ultimul an 1,8 milioane lei. Ce face Administraţia cu banii adunaţi?
- Tot ce colectăm întoarcem în piaţă. Dacă fiecare judeţ ar avea un sistem de management integrat al deşeurilor conform, o sortare şi o depozitare eficientă, nicio unitate administrativ teritorială nu ar mai trebui să plătească către Fondul de Mediu.
- Cum stau alte oraşe din ţară la acest capitol?
- Nu ştiu valorile exacte, dar vă pot spune că un oraş mai la sud de Oradea a plătit anul acesta undeva la 4 milioane lei, un municipiu de vreo 300.000 de locuitori de pe malul Dunării 6 milioane, iar un municipiu de la malul mării 14 milioane. Aşadar, Oradea nu este printre oraşele care plătesc mult.
- De ce nu se investesc aceşti bani în dotarea oraşelor şi a satelor cu tonomate care să recompenseze cetăţenii pentru flacoane, de exemplu?
- Avem în lucru Sistemul de Garanţie-Returnare, asupra căruia ministrul Mediului chiar se apleacă foarte tare. Dezvoltarea acestui sistem costă cam 150 - 200 milioane de euro, pentru că vorbim de achiziţia echipamentelor pentru colectarea deşeurilor.
- Acest sistem va fi soluţia pentru curăţarea României?
- Cu siguranţă, da.
- Nu consideraţi că este necesară o campanie naţională pentru promovarea colectării separate a deşeurilor? Adevărul este că mulţi români nu ştiu ce înseamnă asta...
- Ba da, şi avem una în derulare de Ministerul Mediului. În plus, vom avea şi noi o sesiune de finanţare pentru şcoli, deoarece conştientizarea trebuie să înceapă de la copii. Copilul este cel care te bate la cap să fii atent, mai bun.