Ca reacţie la acuzaţiile de mită care planează asupra medicilor şi asistenţilor de la Serviciul de Expertiză Medicală, din subordinea sa, directorul Casei de Pensii, PSD-istul Leontin Ţîrle, susţine că nu ştia de afacerile angajaţilor.

Nici o reclamaţie

"Nu au fost înregistrate sesizări cu privire la primirea de mită sau alte foloase necuvenite, doar legate de încadrare şi neîncadrare în grad de invaliditate", a răspuns Ţîrle, la întrebările ziariştilor.

Directorul, care nu a fost vizat efectiv de percheziţiile anchetatorilor, a spus că tot ce a făcut a fost că a pus la dispoziţia acestora documentele necesare pentru bunul mers al anchetei.

"A fost permis accesul la toate cabinetele medicale, iar la solicitarea poliţiştilor, le-am pus la dispoziţie contractele de muncă, fişele de post, atribuţiunile de serviciu ale medicilor şi asistentelor, respectiv procedurile operaţionale care se derulează în cadrul Serviciului de Expertiză Medicală", a spus Leontin Ţîrle.

După cum se ştie, peste 120 de poliţişti au descins miercuri dimineaţă la Casa de Pensii, într-o anchetă ce vizează fapte de corupţie. Sunt vizate 16 persoane bănuite de fapte de corupţie, numai în ultimele două săptămâni anchetatorii identificând peste 700 de şpăgi vehiculate.

Intră şi complicii!

Un comunicat al Parchetului Bihor, care supraveghează cercetările, arată că s-a început urmărirea penală cu privire la nu mai puţin de 733 de infracţiuni de dare de mită şi la un număr similar de infracţiuni de luare de mită în formă continuată, dar şi cu privire la complicitate, respectiv tăinuire în formă continuată, semn că în vizorul anchetatorilor au intrat şi cei care au întreţinut cu şpăgi sistemul, fără a-l reclama, respectiv cei care au fost martori ai tranzacţiilor ilegale şi n-au făcut nimic pentru a le dezvălui.

Potrivit documentului citat, ancheta a arătat, până la acest moment, că medicii şi asistenţii din cadrul Serviciului de expertiză medicală a capacităţii de muncă al Casei de Pensii Bihor obişnuiau să acorde pe şpăgi pensiile de invaliditate (de boală), atât persoanelor cărora nu li se cuvenea acest drept, cât şi celor cărora li se cuvenea, în ambele situaţii condiţionând emiterea deciziilor de primirea “unei sume de bani echivalentă cu pensia pe o lună”.

Prin acest sistem de lucru, în timp, „în rândul solicitanţilor de pensii de invaliditate s-a creat "o cutumă" potrivit căreia cu prilejul evaluării iniţiale a capacităţii de muncă sau cu prilejul fiecărei revizuiri periodice trebuie să îi dea medicului expert al asigurărilor sociale o sumă de bani echivalentă cu pensia pe o lună, căci în caz contrar nu li se va emite decizia de acordare a pensiei de invaliditate (de boală)”, arată procurorii.

Citiţi pe aceeaşi temă articolul: "Detalii şocante privind mafia pensionărilor pe caz de boală: Din şpăgi, o doctoriţă şi-a făcut 15 case!"