La 41 de ani, Gabriel Borbandi este unul dintre cei mai tineri, dar și dintre cei mai experimentați directori de instituții din Bihor, cu o vechime de 21 de ani acumulată integral în cadrul Direcției Județene de Statistică (DJS), unde a început să lucreze încă din studenție.
Absolvent al Universității orădene și al Academiei de Științe Economice din București, specializat în elaborarea bazelor de date, conduce de anul trecut instituția, vizibilă datorită Recensământului Populației și Locuințelor, dar angrenată, pe lângă asta, an de an, în aproximativ o sută de cercetări statistice în toate domeniile.
Provocat de BIHOREANUL, șeful DJS a făcut „portretul statistic” al bihoreanului mediu: un personaj colectiv puțin peste 41 de ani, „conservator” și în același timp „progresist”, cu un salariu oficial modest, dar cu o avuție peste cât arată „fluturașul”, locuind într-un județ în dezvoltare și având un acces bun, raportat la media națională, la servicii edilitare, școlare, sanitare și culturale.
- Cum culege DJS Bihor informațiile, cât de precise și de folositoare sunt ele? Ce fac, concret, angajații de la Statistică?
- Culegem, analizăm și furnizăm rezultatele unor cercetări statistice cuprinse în programe naționale anuale și infraanuale. Numai anul trecut, pe lângă Recensământul Populației și Locuințelor (RPL), DJS Bihor a făcut 116 cercetări statistice pentru toate domeniile. Tot fondul de date, precise „la virgulă”, obținute prin chestionare în teren și online de la instituții, agenți economici și persoane fizice, este menit atât elaborării de politici publice la nivel guvernamental și local, cât și pentru adoptarea unor strategii de către mediul de afaceri. Oamenii trebuie să știe că datele pe care le culegem sunt 100% confidențiale și nu pot fi folosite nici măcar în instanțele de judecată, doar rezultatele le facem publice.
- Sunt unii beneficiari ai informațiilor statistice mai interesați decât alții?
- Beneficiarii activi sunt instituțiile, la nivel local: Prefectura, Consiliul Județean, primăriile, și firmele care scriu proiecte, interesate să ateste că proiectele pe care le au în vedere sunt necesare și utile, pentru a obține finanțări. Dacă undeva se vrea o creșă, de exemplu, trebuie cunoscut numărul persoanelor tinere care au sau vor avea copii în acea localitate.
„Omul modern, mai interesat de carieră”
- Cum arată, statistic, Bihorul? Știm, pe baza RPL de anul trecut, că populația județului s-a împuținat față de recensământul din 2011. Care sunt cauzele majore?
- Dacă până nu demult principalul motiv al scăderii populației (fenomen înregistrat în 39 din cele 41 județe ale României) era migrația externă, de câțiva ani este sporul natural negativ: numărul nașterilor scade continuu sub cel al deceselor. Cu excepția ultimilor doi ani, când în pandemie mortalitatea a fost mai mare, aceasta se menține constantă, în schimb natalitatea scade progresiv. În ce privește Bihorul, populația a crescut până în anii ‘90, după care s-a tot redus. În 1930 județul avea 527.216 locuitori, în 1977 a ajuns la 633.094, iar în 1992 la recordul de 638.836. Apoi, populația a scăzut continuu: în 2002 la 600.246 persoane, în 2011 la 575.398, pentru ca în 2021 să ajungă la 551.297.
- Există, însă, zone unde populația scade și altele în care crește...
- Previzibil, localitățile care pierd populație sunt cele fără economie. Cele care au câștigat cel mai mult sunt în apropierea Oradiei, primele trei sunt Sântandrei (+83,7% față de 2011), Paleu (+49,2%), Oșorhei (+30,7%).
- Oferă Statistica și explicații ale fenomenelor pe care le consemnează?
- Nu, sarcina noastră este să aflăm cifrele. Interpretările le fac specialiștii din alte domenii, de exemplu sociologii, care în general ne spun că omul modern e mai interesat de carieră decât să aibă copii.
- Cum ar arăta un profil statistic al bihoreanului?
- Partea cea mai mare a populației județului este de sex feminin (51,4%) și trăiește în mediul rural (52,7%), dar evident nu putem spune că bihoreanul mediu este de sex feminin și „sătean”. Un astfel de portret se compune din coroborarea multor alte date - vârsta, nivelul de instruire, starea economică etc. După cum indică acestea, bihoreanul mediu are puțin peste 41 de ani, studii medii spre superioare, este activ economic, chiar întreprinzător, tradiționalist și modern în același timp, cu un salariu oficial modest, dar avut - cu locuință, mașină și acces la serviciile publice.
„Un județ relativ îmbătrânit”
- Este Bihorul mai „tânăr” sau la fel de îmbătrânit ca toată România? Are o populație activă sau mai degrabă nu?
- Anul trecut vârsta medie a populației din Bihor era de 41,5 ani, deci suntem un județ relativ îmbătrânit. În reprezentări grafice, nu mai avem o piramidă, cu mulți tineri la bază și vârstnicii în vârf, ci o „vază”, cu populație îmbătrânită la vârf. Totuși, între județele țării Bihorul nu este unul extrem de îmbătrânit, indicele de îmbătrânire demografică este la noi de 109,2 persoane vârstnice (peste 65 ani) la 100 persoane tinere (până în 15 ani). Cea mai îmbătrânită populație o are Teleormanul (45,4 ani), cea mai tânără Ilfovul (39,1 ani). Din acest punct de vedere, am rămas pe locul 11 în țară, la fel ca în 2011.
La nivelul anului 2021, populația activă în Bihor este de 244.700 persoane, dintre care 233.000 ocupate și 3.523 șomeri, în timp ce populația inactivă numără 306.600 persoane, dintre care 121.700 pensionari (39,7%), iar elevii și studenții 106.400 persoane (34,7%). După ponderea populației ocupate, Bihorul este pe locul 9 în țară, la egalitate cu Constanța, iar după rata șomajului (1,5%) pe 10.
Sub aspectul instruirii, 43,8% din bihoreni au un nivel de educație medie (liceal, profesional, postliceal, complementar), 39,5% scăzut (primar, gimnazial sau fără școală) și 16,6% superior (universitar și postuniversitar), această categorie fiind în creștere față de RPL 2011.
- Natalitatea e o problemă spinoasă în toată Europa, dar la noi dezechilibrele demografice le adâncesc pe cele economice. În aceste condiții, cine va mai plăti pensiile?
- Asta e o problemă serioasă, la care, din nou, nu Statistica are răspunsul. Rolul nostru e să constatăm fenomenele din punct de vedere cantitativ, e de competența decidenților politici să elaboreze politicile publice în consecință.
Confort mai mare, durată de viață mai mică
- În ce măsură bihoreanul mai este tradiționalist? „Leagă” căsătorii ca în trecut, cât de mult divorțează?
- Pe cifre, 45,6% au statut de căsătorit/ă, 41,3% din populație nu a fost niciodată căsătorită, iar 7,7% este divorțată. Comparativ cu alte județe, la căsătorii suntem pe locul 9, iar la divorțuri pe 37. Cert e că din căsătorii avem mai puține nașteri decât în deceniile anterioare.
- Are bihoreanul aceeași speranță de viață ca restul românilor sau una diferită, având în vedere rețeaua sanitară din județ?
- Avem un paradox: după mortalitate suntem pe locul 32 în țară, ceea ce e OK. Pe de altă parte, însă, durata medie de viață, care este de 74,17 ani, ne clasează pe locul 31, spre coada clasamentului. Aici, din nou, nu Statistica poate da explicații, ci medicii, cu analize privind stilul de viață. În ce privește rețeaua sanitară, după numărul de spitale suntem pe locul 12 în țară, la unitățile medical-sociale și medicină de familie pe 5, iar la medici specialiști pe 7, așadar nu în rețeaua sanitară poate fi găsită explicația duratei medii de viață mai scăzute.
În completare, aș adăuga că suntem pe locul 7 la servicii culturale după numărul instituțiilor de profil, la servicii edilitare pe locurile 5 și 4 după rețelele de apă și de canalizare, iar la servicii de educație pe locul 10 după numărul unităților școlare de toate gradele.
Etnicii maghiari, în „dublă scădere”
- Care este evoluția populației din punct de vedere etnic? Ce ne arată datele RPL de anul trecut? Se vede și în Bihor o împuținare a etnicilor maghiari, concomitent cu o creștere a numărului de romi?
- În toată țara scade populația, inclusiv în etnia majoritară, a românilor, dar scăderea este mai semnificativă la unele etnii decât la altele, în timp ce etnia romă este singura în creștere. Și în Bihor, așadar, a scăzut numărul etnicilor români, dar procentual aceștia reprezintă o proporție mai mare în ponderea totală a populației județului, în timp ce etnicii maghiari înregistrează o dublă scădere, atât din punct de vedere numeric, cât și procentual, iar romii au crescut și numeric, și procentual.
Concret, în Bihor avem 69% români, față de 67% în 2011, dar numărul acestora a scăzut la 347.148 persoane de la 366.245 în urmă cu un deceniu. În ce privește etnicii maghiari, aceștia nu mai reprezintă 25,3% din populația județului, ci 22,3% (112.387 persoane față de 138.213 în 2011), iar etnicii romi au crescut de la 6,3% la 7,3% (36.837 persoane față de 34.640 acum un deceniu).
- Se spune că în Bihor avem cele mai mari taxe și cele mai mici salarii. Cât e adevăr, cât e propagandă? Ce salarii avem, de fapt, și cum e rata șomajului?
- În ianuarie 2023 salariul mediu brut pe total economie în Bihor era de 5.361 lei, pe locul 29 din 41. Eu nu pot comenta de ce, chiar dacă se observă o calitate a vieții peste cea din alte zone. Ca statistician vă pot spune însă că, pe datele cele mai recente, Bihorul este pe locul 9 la locuințe și pe 5 la înmatricularea de autoturisme, iar la numărul de PFA pe locul 3 în țară.
„Marele câștigător este industria”
- Există ceva prin care Bihorul se particularizează economic față de alte județe? Avem o industrie sau servicii specifice, sectoare în expansiune sau, dimpotrivă, în declin?
- În ultimii 5 ani înregistrăm o creștere a numărului de firme și a cifrelor de afaceri, de exemplu în industria prelucrătoare (15,40 miliarde lei în 2021 față de 10 mld în 2017), în construcții (de la 1,95 mld în 2017 la 3,85 mld în 2021), în comerț și repararea vehiculelor (de la 14,45 mld la 21,31 mld), în transporturi (de la 3,75 mld la 5,6 mld), în comunicații (de la 526 milioane lei la 1,24 miliarde) etc. Deci, marele câștigător este industria, care a crescut de la 11 la 17,28 miliarde lei.
Merită să amintim însă și alți indicatori, de exemplu din agricultură, unde avem o suprafață cultivată care ne situează pe locul 10 în țară, fiind pe locul 3 la creșterea porcilor și pe 9 la producția de carne, dar și din turism, unde suntem pe locul 4 după capacitatea de cazare și numărul de înnoptări, respectiv pe 6 după numărul de turiști înregistrați oficial.
- În comerțul internațional, însă, suntem în deficit, importăm mai mult decât exportăm, deci ieșim pe minus...
- În 2022 firmele din Bihor au exportat bunuri de 2,61 miliarde euro și au importat de 2,92 miliarde euro, deci avem un sold negativ de 307 milioane euro. Paradoxul e că ponderea cea mai importantă a avut-o, atât la exporturi, cât și la importuri, secțiunea mașini, aparate și echipamente electrice, cu o cotă de 37,3% în exporturi și de 28,5% în importuri. La soldul negativ contribuie foarte mult secțiunea de produse chimice, cu 18,4% din totalul importurilor.
- Cât de publice sunt informațiile statistice pe care le furnizați?
- Toate sunt publice, pe site-ul Institutului Național de Statistică și pe cel al DJS Bihor, pe contul de Facebook al Direcției și pe două portaluri specializate: TEMPO online, cu toate categoriile de informații în detaliile cele mai mici și accesibile pentru orice persoană juridică și fizică, și e-DEMOS, cu fișele unităților administrativ-teritoriale, și acestea disponibile pentru toți. De altfel, toate datele furnizate de Statistică sunt un bun public.