În jumătate din cei 20 de ani lucraţi până acum în Direcţia Finanţelor Publice Bihor, Ioan Mihaiu a fost şef. Întâi peste comisarii Gărzii Financiare, apoi director general, adjunct, iar din 2009 din nou director plin al Direcţiei.

În interviul acordat BIHOREANULUI, finanţistul vorbeşte fără perdea despre intervenţiile care se făceau pe vremuri pentru măsluirea unor controale fiscale, dar şi despre cele care se fac acum, pentru a-i scăpa pe funcţionarii aflaţi în pericol de disponibilizare. Mai discret a fost când a venit vorba despre motivul pentru care, după ce fusese propulsat în funcţie de PSD, acum e curtat de PDL, care l-ar vrea candidat la Primăria Oradea anul viitor.

- Ce înseamnă restructurarea Finanţelor Publice în Bihor? Câţi oameni îşi pierd slujbele?

- În Bihor, procesul de restructurare şi reorganizare al Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală se concretizează prin desfiinţarea a cinci administraţii teritoriale: Vaşcău, Ştei, Tinca, Valea lui Mihai şi Administraţia comunelor Oradea. Procesul presupune relocarea contribuabililor şi instituţiilor către celelalte cinci administraţii rămase, redistribuirea celor 96 de posturi efectiv ocupate, desfiinţarea tuturor posturilor vacante şi disponibilizarea a 25 de persoane. Dacă luăm în considerare că în perioada de criză economică nu s-au făcut angajări, iar pe cale naturală au plecat aproape 50 de persoane, pot afirma că în Bihor personalul din Finanţe s-a redus cu peste 10% în ultimii 3 ani.

- Se spune că aveţi o listă neagră cu lucrătorii care vor fi demişi. Cum se decide cine pleacă şi cine rămâne?

- Întotdeauna va exista şi o listă neagră, dar procedura de reducere nu dă loc la interpretări. Cele 119 persoane din administraţiile teritoriale desfiinţate, care au primit preaviz, au avut anexată lista cu posturile vacante şi termen pentru a-şi exprima opţiunea pentru un post corespunzător gradului profesional. Unii au renunţat de bună voie, iar alţii, care se apropiau de pensie sau care îndeplineau condiţiile de pensionare anticipată, şi-au depus cererile pentru a ieşi la pensie. Astfel, în final, au rămas doar 19 persoane care vor fi testate pentru 13 posturi vacante. Cei buni vor rămâne, însă 6 persoane vor pleca.

Finanţe cu pile

- În ce fel va afecta restructurarea activitatea Finanţelor?

- Dificultăţile majore nu vor fi determinate de reducerea personalului, întrucât aceasta s-a făcut treptat în ultimii trei ani şi sarcinile au fost deja redistribuite din mers. Problema cea mai mare va fi relocarea contribuabililor în administraţiile rămase şi capacitatea de colectare şi administrare a veniturilor statului în aceste locaţii fără a beneficia de spaţiu suplimentar şi mai ales de tehnică de calcul. Tot sistemul informatic e învechit, şi trebuie ca informaticienii să fie permanent în acţiune pentru a nu se bloca sistemul, serverele. În curând vom rezolva şi această problemă, deoarece sistemul va fi înlocuit şi modernizat în baza unui program de investiţii din fonduri europene la nivel de ANAF.

- Au fost intervenţii pentru restructuraţi?

- Dacă v-aş spune că nu, aş fi catalogat ipocrit. Bineînţeles că au fost, se dorea redistribuirea personalului rămas în urma desfiinţării unor administraţii către unitatea cea mai apropiată. Asta pentru că la toate administraţiile desfiinţate cel mult jumătate din personal a fost redistribuit către cea mai apropiată administraţie, iar restul posturilor au fost alocate la sediul central, pentru întărirea organelor de executare şi a controlului fiscal în scopul creşterii volumului încasărilor. Că le-a convenit sau nu, acesta a fost scopul reorganizării şi a trebuit să respectăm procedura. Într-una din zonele afectate pot spune că pentru 29 de persoane au fost 26 de intervenţii, nu vreau să spun unde, pentru că oricum nu are importanţă. Dar mai trebuie spus că, pentru toţi ceilalţi 67 de colegi de la celelate administraţii desfiinţate, au fost doar două intervenţii, şi acestea în mod obiectiv justificate prin starea de sănătate. Intervenţiile au avut un efect invers celui scontat. Fiindcă de la 19 posturi, cât stabilisem iniţial că vor rămâne pe administraţia din zona "piloasă", am redus numărul posturilor la 14, iar prin opţiunile exprimate şi testările ce vor urma săptămâna aceasta, probabil vor rămâne doar 12.

Beiuşul, monitorizat

- În ultima perioadă au fost o mulţime de probleme. La Beiuş, şefii instituţiei protejau evazioniştii, la Vaşcău funcţionarele au micşorat fraudulos taxele auto, la Ştei o angajată a sustras banii din contul unei primării, la Oradea un funcţionar a furat chiar din contul colegilor. Cum s-a ajuns aici? E de vină salariul mic?

- Zona Beiuş-Ştei-Vaşcău, unde au fost cele mai multe probleme, a fost dintotdeauna una mai "specială", indiferent de guvernare. În anii '90, când lucram la Gardă şi efectuam controale în această zonă, făceam pariuri dacă intervenţiile ajungeau la Oradea înaintea noastră sau a doua zi dimineaţa. Deci, pentru mine, nu-i nicio surpriză că toate cele trei administraţii din zonă au funcţionari implicaţi în probleme de natură penală. Unii se bazează prea mult pe pile, în loc să se preocupe de latura profesională. Acum, acolo a rămas o singură administraţie, cu un şef nou şi cu un personal selectat, şi le-am transmis că vor fi monitorizaţi special. Iar în toamnă, când se anunţă o altă etapă de restructurări, s-ar putea ca Beiuşul să fie în topul reducerilor, deoarece nu e normal să aibă un număr mai mare de personal decât Marghita, de pildă, iar încasări la buget mai mici.

- Cum veţi opri aceste fraude? Veţi face rotiri de cadre?

- Avem deja funcţionari suspendaţi, iar la finalizarea reorganizării vă garantez că cei implicaţi în cazuri penale nu-şi vor mai desfăşura activitatea în sectorul respectiv. În situaţia trimiterii în judecată li se va suspenda raportul de muncă imediat, conform Legii funcţionarului public.

A încălcat legea... rutieră

- Protejarea unor firme pare o practică obişnuită. Despre dvs. s-a spus că aveţi o relaţie cu Rareş Ţicra, patronul unei pieţe private care preia la sume derizorii produsele agro-alimentare provenite din contrabandă şi confiscate de Finanţe...

- Se spun multe, fiindcă unora le place să vorbească mult şi să muncească mai puţin sau deloc. Sunt speculaţii şi atât. Dacă cei care vorbesc mult s-ar documenta puţin ar afla că valorificarea produselor perisabile, inclusiv legume-fructe, are regim aparte, de vânzare în regim de urgenţă. Vânzarea se face direct de către organul de control care face confiscarea: Gardă, Poliţie, Vamă. Cum niciuna din instituţiile menţionate nu deţine spaţii frigorifice sau unităţi proprii de comercializare, asta înseamnă că un TIR de struguri confiscat seara trebuie descărcat, depozitat şi vândut în regim de urgenţă. Legislaţia nu prevede vânzarea la licitaţie a acestor produse. Orice agent economic care poate prelua şi depozita produsele perisabile, la orice oră, poate să-şi depună oferta. Din păcate, în prezent, doar două firme din Oradea au condiţii de acest fel. În plus, sunt unii care ar dori să preia numai anumite sortimente ori să cumpere doar o parte, iar restul s-ar strica în sarcina celui care a făcut confiscarea. Noi nu ne putem permite să rămânem cu produse nevândute şi să se altereze.

- S-a vorbit mult pe tema afacerilor pe care le-a avut soţia dvs., dar şi că aţi fi fost chiar în atenţia procurorilor DNA...

- Soţia mea şi-a închis firma acum 6 ani, când s-a angajat la Prefectură. Este funcţionar şi nu are cum să deţină firme sau afaceri personale. Cât despre anchetele DNA, nu ştiu să existe, povestitorii n-au altă ocupaţie şi nici măcar dorinţa de a se documenta.

- Puteţi jura că n-aţi făcut nimic ilegal?

- Nu pot să jur, pentru că Biblia spune că nu e bine să juri. Dar adevărul e că nici nu pot spune că n-am făcut nimic ilegal. Dacă e până acolo, şi simpla traversare a străzii prin locuri nemarcate sau depăşirea vitezei sunt sancţionate de lege.

Nu există controale la comandă

- Cum se manifestă criza în Bihor? Şi-au mai plătit bihorenii impozitele în acest an?

- Criza s-a manifestat şi în Bihor ca în restul ţării, dar e important de precizat că în 2010 suma colectată în Bihor a fost de aproximativ 1.900 milioane lei, tot atât cât în 2007, anul de vârf al acestui deceniu. Şi, dacă luăm în considerare criza şi faptul că gradul de conformare voluntară este în această perioadă sub 80%, pot afima că bihorenii şi-au achitat taxele şi impozitele mai bine decât media pe ţară.

- Introducerea impozitului forfetar a condus la dispariţia multor firme. Au scăzut şi veniturile statului?

- Sistemul forfetar, aşa cum ne-am obişnuit să-i spunem este, de fapt, impozitul minim. El a dus la dispariţia unor firme mici care oricum nu plăteau aproape deloc impozite la stat. La momentul introducerii impozitului minim am făcut o analiză şi am constatat că peste 60% din firmele mici au maxim 2 angajaţi şi erau pe pierdere pe ultimii 2 ani. Aproape 80% din încasările la buget se realizează de la marii contribuabili şi de la cei mijlocii. În Bihor, din 12-13.000 de firme active, primele 1.000 aduc la buget 75% din încasări.

- Oamenii de afaceri se plâng că sunt sufocaţi de controale şi acuză corupţia inspectorilor fiscali. Se fac controale la comandă sau pentru că inspectorii primesc procente din amenzi?

- Amenzile nu mai au nicio influenţă în stimulentele acordate angajaţilor. De fapt nici nu se mai dau stimulente. Iar Garda Financiară nici nu mai are timp de amenzi, e implicată mai mult în supravegherea achiziţiilor intracomunitare şi în combaterea evaziunii în acest domeniu. Cât despre activitatea de control fiscal, nici nu se pune problema existenţei unor controale la comandă, 99% din sumele stabilite sunt impozite şi taxe suplimentare. Deci despre ce amenzi vorbim?

- Ce se mai aude cu desfiinţarea Gărzii Financiare şi a Vămii?

- Garda şi Vama nu se desfiinţează, ci sunt cuprinse în programul ANAF de reorganizare. Urmează ca din Gardă să plece 300 de comisari, iar din Vamă 600 de inspectori, aşa cum din Finanţe vor fi disponibilizaţi 1.200 de funcţionari.

Partidul şi candidatura

- După ce PSD v-a susţinut în 2009 să ajungeţi pe funcţie, acum PDL vrea să candidaţi la Primărie. Cum aţi ajuns atât de apropiat de politicieni?

- Prin funcţia pe care o deţin şi prin importanţa Finanţelor într-un judeţ e normal să intru în contact cu foarte multă lume, inclusiv politicieni din absolut toate partidele. Însă eu nu ştiu să fi fost anunţat ca şi candidat la Primărie de vreun partid. Oricum, în momentul de faţă nici nu am alte preocupări decât cele profesionale.

- Dacă veţi candida, vă bazaţi pe sprijinul comunităţii religioase din care faceţi parte?

- Nu am discutat niciodată acest aspect întrucât nu a fost cazul. Eu frecventez biserica pentru latura spirituală şi nicidecum politică.

- Dar vă doriţi să schimbaţi biroul de funcţionar cu cel de edil?

- Acum, singura mea preocupare e să menţin Bihorul în primele 10 judeţe din punct de vedere al taxelor colectate. Ce va fi în viitor vom vedea. Poate cineva să prezică viitorul? Eu recunosc că nu.


CINE ŞI CUM
Caracterizări în trei cuvinte:

Ioan Mang - realist, diplomat, eficient

Ştefan Seremi - corect, imparţial, energic, perseverent

Ilie Bolojan - hotărât, sobru, calculat