Fost ofiţer judiciar la DNA Oradea şi şef al Poliţiei Bihor, primul care n-a fost miliţian înainte de 1989, orădeanul Liviu Popa conduce Poliţia Română într-o perioadă în care, spune el, instituţia trebuie reformată din temelii.

Pentru aceasta, vizează schimbarea Statutului Poliţistului, astfel încât agenţii şi ofiţerii să nu mai fie aduşi din afara sistemului, să se specializeze din şcoală, să nu mai fie transferaţi dintr-un serviciu în altul cum bate vântul, cei care încalcă legile să poată fi concediaţi mai uşor, iar şefii judeţeni să fie numiţi prin concurs, pe mandate de 4-5 ani, astfel încât să fie "inamovibili" la influenţele politice.

Un nou Statut al Poliţistului

- Aţi fost de acord cu concedierea a 10.000 de cadre din Ministerul de Interne, arătând că mulţi sunt cercetaţi pentru abateri şi destui sunt nişte "nenorociţi şi beţivi". Dacă e aşa, de ce n-au fost daţi afară înainte, disciplinar, nu acum, pe motive financiare?

- Nu am putut din cauza Statutului Poliţistului, care datează din 2002, când s-a produs demilitarizarea Poliţiei, fără a fi fost actualizat niciodată. Acum lucrăm la actualizarea lui, pentru ca dincolo de dotarea şi de protecţia pe care i-o dăm, să-i fixăm poliţistului şi obligaţii mai precise, astfel ca atunci când le încalcă să poată fi scos mai uşor din profesie.

- Ce modificări ţintiţi?

- Foarte multe. În primul rând, recrutarea poliţiştilor se va putea face numai prin şcoală, cu excepţia specialiştilor pe care îi pregătim la alte structuri, ca de pildă la MApN ori SRI. De asemenea, pe viitor vom vorbi de o pregătire continuă, dar şi despre o testare continuă, căci de două ori pe an poliţistul va fi testat profesional. Vom specializa poliţiştii încă din şcoală, pentru că acum există o prea mare dinamică de personal între structuri...

- Adică se detaşează cu uşurinţă cadre între servicii total diferite, să zicem de la Economic la Ordine Publică?

- Da. Acest lucru nu e normal, pentru că un poliţist de la Rutieră niciodată n-o să facă faţă la Economic. Deci trebuie să-i specializăm pe oameni de la început, iar apoi ei să lucreze doar în specializarea lor. Dacă se pregătesc pentru Ordine Publică, să lucreze numai pe ordine publică. Dacă vor să-şi schimbe profilul, vor trebui să urmeze o altă specializare, de 3-6 luni. Un medic care termină Oftalmologia nu va fi niciodată un bun ORL-ist. Cam asta se întâmplă şi-n Poliţie.

- Ce alte schimbări doriţi să faceţi?

- Se va întări dreptul de a conduce suspecţii la Poliţie, astfel încât să nu mai fie întrebări de genul de ce poliţistul l-a săltat pe X şi pe Y, iar pe Z nu. De asemenea, se vor clarifica procedurile de intervenţie, nu vor mai fi paragrafe de genul că poliţistul poate folosi armamentul din dotare "în condiţii speciale". Nu va putea fi folosit armamentul în condiţii de forţă, iar aceste condiţii vor fi definite clar. Totodată, poliţistul care are probleme de disciplină şi legalitate va putea fi suspendat, şi numai dacă se va dovedi că este în regulă, îşi va putea relua locul. Dacă nu, va fi scos din sistem.

Mai puţini ofiţeri

- Există percepţia că reducerea de cadre afectează personalul operativ, nu "obezii" din birouri.

- Restructurarea de acum se face în baza Legii bugetului pe 2011. Altfel spus, nu avem în buget bani să plătim toţi angajaţii. Iniţial, când s-a pus problema reducerilor, era vorba de 10.000 de oameni, dar acest număr a scăzut la 8.000, pe cale naturală, în sensul că au mai avut loc între timp pensionări şi demisii. În ce priveşte criteriile de disponibilizare, m-am străduit să-i responsabilizez pe şefii din judeţe în aşa fel încât reducerile să vizeze poliţişti care nu sunt compatibili cu meseria.

-  Calificativele anuale contează sau nu?

- Varianta reorganizării nu poate ţine seama de calificativele anuale.

- Şi atunci fiecare Inspectorat stabileşte criterii?

- Nu, fiecare organizează examene pe posturi. De exemplu, la un Birou Economic cu 10 locuri unde trebuie reduse 2, pe cele 8 locuri dau concurs toţi angajaţii. Primii 8 care iau testul rămân pe funcţii, iar ceilalţi 2 rămân la dispoziţia instituţiei timp de 3 luni. Dacă în acest timp nu se găsesc alte locuri pentru ei în urma unor pensionări, vor fi disponibilizaţi. În cele 3 luni primesc salariu, după care timp de 9 luni primesc o indemnizaţie de 50-60% din salariu, fiindcă poliţiştii nu pot beneficia de ajutor de şomaj.

- De ce, dacă se reduc efectivele, Academia de Poliţie continuă să scoată absolvenţi la fel de mulţi? Ca să aibă chestorii catedre, cum spune preşedintele Băsescu?

- Şi Academia a intrat în reorganizare, astfel că va scădea cifra de şcolarizare. În acest an există o scădere mică, dar pe viitor va fi mai importantă. Se va merge pe ideea că ofiţerii vor fi mai puţini.

- E adevărat că în toată Europa noi avem cei mai mulţi chestori şi comisari de Poliţie?

- Aşa e. Dar, repet, restrângerea numărului lor e o misiune pe care nu o putem face peste noapte.

Poliţie şi politizare

- Cine v-a propus la şefia Poliţiei Române? E adevărat că sunteţi nepotul fostului ministru Vasile Blaga?

- Cine m-a propus, sincer, nu ştiu. Formal, am fost propus de domnul ministru Igaş şi numit de premierul României. Dar am convingerea că am fost numit pe ceea ce am arătat în funcţiile deţinute anterior, de şef al Poliţiei Bihor şi apoi al DGA (n.r. - Direcţia Generală Anticorupţie). În ce priveşte faptul că sunt nepotul domnului ministru Blaga, nu am negat niciodată acest lucru, pentru că nu am crezut că este cazul, şi vă asigur că n-am ştiut acest lucru decât după ce am ajuns inspector-şef. Până atunci, nu numai că nu l-am cunoscut, dar nici nu l-am văzut vreodată.

- După demisia domnului Blaga aţi spus că sunteţi gata să plecaţi de la şefia DGA. În schimb aţi fost promovat la comanda Poliţiei Române. Aţi sărit în barca Igaş-Falcă-Udrea?

- N-am niciun fel de parti-pris-uri şi nu voi face nimic altceva în viaţa mea de poliţist decât să-mi fac meseria. Nu pot fi acuzat că sunt în barca unuia sau altuia.

- Există, totuşi, o percepţie puternică potrivit căreia Poliţia este politizată...

- Există o percepţie chiar în rândul poliţiştilor că Poliţia este politizată. Tocmai de aceea voi căuta să punem în Statutul Poliţistului şi instrumente de depolitizare. Pentru ocuparea fiecărei funcţii de conducere candidaţii vor trebui să aibă la bază un portofoliu de examene, în aşa fel încât să nu mai poată sări peste etape. Eu am propus ca inspector-şef să poată deveni doar cei care au parcurs toate etapele, după ce se prezintă la un examen, şi să aibă pe viitor un mandat de 4-5 ani în funcţie.

- Să înţelegem că un ofiţer nu va mai putea promova cu un doctorat despre monografia satului natal?

- Cu certitudine nu. Va trebui să-şi demonstreze competenţele în meseria lui de poliţist. Cât priveşte politizarea, revin: nu cred că e vorba despre un fenomen care să cuprindă întregul aparat, ci de atitudini individuale...

- Altfel spus, un poliţist se cenzurează, cu gândul să nu-l supere pe politicianul X sau Y?

- Exact. Dar pot să vă asigur că nu dăm directive să nu se intervină undeva, să nu se facă ceva. Nu se poate. În ultima perioadă mulţi oameni cu funcţii importante au fost încătuşaţi, inclusiv un secretar de stat din MAI. Deci nu există o protecţie dată de o anumită poziţie. Singura protecţie de care omul trebuie să se bucure e protecţia legii. Atât.

- Totuşi, în Bihor, din 2009 nu au fost soluţionate cazurile de mită electorală. Cum vă explicaţi?

- Vă rog să vă adresaţi Inspectoratului Judeţean. Sincer, nu cunosc aceste cazuri. Dar vă asigur că n-au existat oprelişti din partea mea.

Poliţia Rurală, necesară 24 de ore din 24

- Care credeţi că sunt schimbările importante pe care le-aţi adus în Poliţia Română?

- Într-o instituţie cum e Poliţia lucrurile nu se schimbă de la o zi la alta. Mi-aş fi dorit să avem o perioadă de linişte, în care să putem face o reorganizare bine fundamentată, pentru că din 1990 se vorbeşte mereu de reformă, dar ea n-a fost una de esenţă, ci doar schimbări pe ici-pe colo. Mi-aş fi dorit să intrăm pe politici publice în care să fie implicată şi societatea civilă, pentru că aceasta e beneficiarul muncii noastre. Am avut, timp de trei luni, o dezbatere publică pe o temă extrem de importantă, cea a Poliţiei Rurale, unde experţi din exterior ne-au spus că dacă Poliţia Română ar fi fost firmă privată de mult eram în faliment, fiindcă ani la rând am plătit ineficienţa posturilor din mediul rural.

- Ce intenţionaţi să faceţi în acest sens?

- Poliţia e necesară în mediul rural 24 de ore din 24, dar felul cum erau distribuite resursele până acum nu asigura eficienţa. La 2-3 oameni, câţi sunt într-un post la ţară, nu aveam cum să normăm programul în aşa fel încât prezenţa lor să fie 24 de ore din 24. Vrem ca pe viitor în fiecare comună să rămână câte un poliţist care se va ocupa de partea judiciară, de partea de cercetare a cazurilor. Ceilalţi poliţişti vor fi concentraţi într-o secţie de Poliţie Rurală alcătuită în jurul oraşelor sau comunelor mari, în aşa fel încât să putem aloca resursele pe priorităţi şi pe zone de risc. Astfel nu va mai trebui să ridicăm poliţistul noaptea din pat ca să intervină la un eveniment, căci Poliţia Rurală va avea patrule în mişcare. Dacă se întâmplă un eveniment, dispeceratul va trimite patrula unde e nevoie.

Corupţia nu ţine de salariile mici

- Aţi fost vreodată tentat să vă daţi demisia, mai ales că sindicatele au cerut-o?

- Vă referiţi la momentul când am spus că avem destui beţivi şi nenorociţi. Da, am spus asta, dar înainte am spus şi că avem mulţi oameni de valoare. Ştiţi cum văd eu situaţia? E ca atunci când într-un pahar ai 1.000 de picături de apă, iar apoi apar 2-3 picături de cerneală. O pată mică face ca imaginea despre tot conţinutul paharului să fie deformată. Avem 1.000 de oameni curaţi, dar 2-3 pot strica imaginea Poliţiei.

- Putem avea poliţişti "rupţi în fund", dar cinstiţi? De ce să nu ia 50 de lei un agent cu leafa tăiată de la un şofer care merge cu 80 km/h printr-un sat?

- Scăderea salariilor e o realitate, dar nu cred că ăsta e un motiv să-ţi pătezi numele. Sunt, din păcate, astfel de situaţii, dar nu mai multe decât atunci când salariile erau bunicele. Pe de altă parte, apropo de salarii, nu-s chiar aşa mici. Şeful Poliţiei Beiuş ia salariu cât şeful Poliţiei din Debreţin, iar un agent porneşte de la venituri lunare de 1.700 de lei. În fine, să ştiţi că, paradoxal, acum avem mai mulţi poliţişti care denunţă fapte de corupţie decât atunci când salariile erau întregi.

- Cum se fac testele de integritate?

- Aceste teste le fac cei de la DGA care, de exemplu, încalcă o regulă de circulaţie şi apoi oferă bani agentului de la Poliţia Rutieră. Totul se înregistrează, iar dacă agentul "muşcă" urmează cercetarea şi sancţionarea lui conform legii.

- De ce nu se montează camere video pe maşinile Poliţiei? Aţi fost în SUA şi v-aţi întors încântat de cele văzute, dar asemenea dispozitive tot nu s-au montat.

- Nu avem bani. Nu e vorba doar de camere video, ci şi de sisteme de transmitere şi de stocare a datelor. Eu am speranţa că odată şi-odată tot se va întâmpla acest lucru.

- Bun, cam peste câţi ani? Măcar se discută problema în MAI sau în Guvern?

- Nu ştiu în câţi ani, dar se discută. Cât ar costa, la fel, nu ştiu. Ştiu doar că beneficiile ar fi imense. Şi populaţia ar căpăta încredere mai multă în Poliţie, şi poliţiştii ar şti că delincvenţii nu şi-ar mai permite orice, ştiindu-se că înregistrările pot fi probe împotriva lor.

- Ultima întrebare e o răutate: de ce se spune că dvs. conduceţi Poliţia Bihor în continuare şi că nimic nu se întâmplă în judeţ fără ştirea şi aprobarea dvs.?

- E o legendă. E adevărat că după plecarea la Bucureşti sunt consultat adesea de colegii de aici, dar m-am retras încet-încet, iar deciziile, vă garantez, aparţin conducerii Poliţiei Bihor.


CINE ŞI CUM
Caracterizări în trei cuvinte

Vasile Blaga, fost ministru de Interne - Un om valoros, care a înţeles că prin muncă poate obţine rezultate

Traian Igaş, actual ministru de Interne - Un om care îşi doreşte foarte mult reforma şi care se bazează foarte mult pe relaţiile cu cei din Minister