Peste 100 de persoane s-au întâlnit joi, la Prefectură, cu preşedintele Autorităţii Naţionale pentru Restituirea Proprietăţilor, George Băeşu, căruia i s-au plâns că deşi nu şi-au primit imobilele în natură şi au făcut cereri pentru despăgubiri băneşti, nu li s-au plătit nici aceste compensaţii.
Recuperări la restituiri
"Cel mai mare jaf din istoria României a fost în chestiunea retrocedărilor", a spus ulterior, într-o conferinţă de presă, şeful ANRP, numit în funcţie în 2012. "Unii au luat zeci de milioane de euro chiar dacă n-au avut nimic şi n-au suferit material, alţii nu au luat nimic deşi ei sau familiile lor au deţinut diverse proprietăţi", a spus Băeşu.
Şeful ANRP a afirmat că la momentul instalării sale în funcţie a găsit titluri de despăgubiri în valoare de "1,4 - 1,6 miliarde lei plus hotărâri judecătoreşti prin care eram obligaţi să emitem titluri de despăgubiri de alte 500 - 600 milioane lei", deoarece Guvernul anterior nu a alocat bani suficienţi până în 2012. De asemenea, Băeşu a precizat că toate aceste sume au fost plătite, iar anul viitor ANRP va avea alocate alte "560-570 milioane lei" în acest scop, plus alte 325 milioane lei pentru despăgubirea exclusiv a cetăţenilor care au deţinut proprietăţi în Cadrilater şi în Basarabia şi Bucovina de Nord. "Acest lucru arată o determinare clară, este fără îndoială un efort deosebit pe care îl face statul român, pentru că ani întregi până în 2012 nu s-a făcut nimic", a conchis şeful ANRP.
Lege cu dedicaţie
În acest context, oficialul a criticat în termeni duri Legea 247 din 2005, privind reforma în domeniul proprietăţii, iniţiată de fostul ministru al Justiţiei Monica Macovei şi adoptată prin asumarea răspunderii de către Guvernul Tăriceanu, spunând că este "cea mai proastă lege care a fost făcută vreodată în România".
Şeful ANRP a explicat că, potrivit acelei legi, instituţia nu avea dreptul să verifice temeinicia cererilor de despăgubiri, ci doar era "o caserie" unde "primarii trimiteau dosarele pentru despăgubiri şi noi ne executam".
Legea 247/2005 a fost o literatură de sertar, a fost ţinută şi băgată imediat cum a putut Guvernul respectiv să opereze, a avut beneficii la cheie pentru anumiţi beneficiari", a spus Băeşu, dând apoi exemplul cel mai flagrant. "Cum altfel pot explica că un anumit Ionuţ Popescu, care era ministru de Finanţe în acel moment, era cesionar la ANRP şi ulterior a fost numit, din poziţia de consilier al primului ministru Emil Boc, director la Fondul Proprietatea. Dacă şi asta a fost o coincidenţă...", a spus Băeşu, referindu-se la fostul demnitar PDL-ist şi la fondul din care s-au plătit despăgubirile băneşti pentru foştii proprietari, fond care era acţionar la companii importante şi foarte profitabile, precum Petrom, Electrica şi Hidroelectrica.
Pădurile înapoi!
Pentru a sublinia că în prezent ANRP respectă legea, fără a plăti "peste rând" despăgubiri foştilor proprietari, George Băeşu a afirmat că acum instituţia face sesizări penale în legătură cu cazurile de despăgubiri fraduloase. "Cel puţin din 2012-2012, noi am devenit un factor activ în a recupera pentru statul român ceea ce am constatat că s-a dat greşit", a spus şeful ANRP, adăugând că asemenea acţiuni sunt derulate împreună cu Ministerul Finanţelor. "Avem câteva acţiuni introduse prin ţară, în care să luăm fie pădurile înapoi, fie banii pe ele, la valoarea actualizată din 2014", a spus Băeşu, afirmând că în asemenea cazuri, de obicei, este vorba despre foşti proprietari care aveau acte în regulă din anii 1920 sau 1940, dar care - până la naţionalizare - îşi vânduseră proprietăţile.
Întrebat dacă are informaţii şi despre cazul fostei Policlinici Mari din Oradea, revendicată şi retrocedată de Comisia Specială de la Bucureşti Ordinului Călugărilor Mizericordieni deşi există acte conform cărora clădirea din centrul oraşului a fost construită de statul austro-ungar ca sediu pentru Palatul Finanţelor, şeful ANRP, care este şi preşedintele acestei Comisii Speciale, a afirmat cănu cunoaşte speţa.
Pe de altă parte, el a dat asigurări că atunci când ANRP va descoperi că persoane care nu aveau acest drept au beneficiat de retrocedări, va lua măsuri în consecinţă, inclusiv în Ardeal. "Suntem puşi într-o situaţie în care nimeni nu a vrut să mişte un deget de frica, ştiu eu, a unor probleme interetnice sau interconfesionale. (...) Dar aşa cum procedăm la Olăneşti sau la Azuga cu cetăţeni români de etnie română, aşa procedăm şi pe partea astalaltă cu cetăţeni români de etnie maghiară", a spus Băeşu.