Cele două camere ale Parlamentului au adoptat un act normativ pentru declararea zilei de 1 octombrie ca Ziua de luptă împotriva cancerului de sân, acesta urmând să fie promulgat de preşedintele României.

Potrivit legii, în ziua de 1 octombrie autorităţile administraţiei publice locale pot organiza manifestări dedicate, iar unităţile sanitare pot efectua gratuit screening pentru depistarea precoce a cancerului de sân şi pot îndruma pacientele cu leziuni precursoare sau incipiente către servicii medicale specializate de diagnostic şi tratament.

Senatorul UDMR Rozalia Biro a declarat, joi, într-o conferinţă de presă, că proiectul a fost iniţiat de comisiile pentru sănătate publică şi respectiv pentru drepturile omului, culte şi minorităţi, pentru a educa şi în acest fel populaţia astfel încât această boală să fie depistată în faze incipiente, când rata de supravieţuire este crescută.

"Acest proiect reprezintă, de fapt, un nou mijloc prin care încercăm să atragem atenţia societăţii asupra faptului că incidenţa bolii creşte în fiecare an şi subliniază importanţa campaniilor de informare, a prevenţiei şi programelor de screening. Din păcate, femeie nu conştientizează pericolul pe care îl reprezintă această boală, responsabilă pentru aproximativ 23% din toate cazurile noi de cancer la femei", a explicat Biro.

Ziua de Luptă împotriva Cancerului de Sân este marcată la 1 octombrie şi la nivel mondial. În zeci de ţări se desfăşoară, la această dată, acţiuni la scară largă, cum ar fi iluminarea în roz a unor clădiri, marşuri, distribuirea de fundiţe roz, menite să le amintească femeilor că prin prevenţie şi efectuarea de controale medicale periodice îşi pot păstra sănătatea.

"În România, potrivit raportului Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, doar în 2014, un număr de 20.200 de femei s-au îmbolnăvit de cancer, în 9.000 dintre aceste cazuri fiind vorba de cancer la sân", a mai arătat Biro.

"Nem" pentru votul prin corespondenţă

În aceeaşi conferinţă de presă, Biro a anunţat că UDMR se opune proiectului legii privind votul prin corespondenţă, care ar garanta românilor din Diaspora să-şi aleagă parlamentarii şi preşedintele, motivând că în varianta deja adoptată tacit de Senat va deschide uşa fraudelor. "Varianta (...) conţine o serie de nereguli care, în primul rând, nu garantează secretul votului şi, astfel, se pot genera fraude", a spus Biro susţinând că UDMR va încerca să conteste legea la Curtea Constituţională, dacă va constata că în forma finală actul normativ va rămâne cu prevederi neconstituţionale.

"Nimeni nu poate garanta că o persoană nu îşi poate influenţa familia să voteze într-un anumit mod la alegeri, ori că nu va completa buletinele de vot pentru toţi membri familiei sale", a exemplificat senatorul UDMR.