S-a întors roata! Fostul prim-procuror al Parchetului Bibor, Vasile Popa, a fost condamnat, miercuri, de Înalta Curte de Casație și Justiție la 6 ani de închisoare cu executare, în dosarul instrumentat de DNA pentru mai multe fapte de corupție.
Iniţial, Popa fusese achitat de Curtea de Apel Timişoara pentru majoritatea faptelor, cu excepţia infracţiunii de şantaj.
Potrivit dispozitivului sentinței publicat pe portal, ÎCCJ a admis apelul declarat de procurori împotriva sentinței din 13 martie 2018 emise de instanța timișoreană, desființând-o în parte, rejudecând cauza și stabilind noi pedepse în sarcina fostului șef de Parchet. Pe cale de consecință, apelul lui Popa a fost respins. Sentința este definitivă.
Patru infracțiuni
Astfel, judecătorii Curții supreme l-au condamnat pe Vasile Popa la 3 ani de închisoare pentru șantaj, respectiv 4 (patru) ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu, 2 ani de închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de sustragere sau distrugere de înscrisuri și 1 an închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de favorizarea făptuitorului.
În ce privește infracțiunea de șantaj, judecătorii au schimbat încadrarea juridică într-una mai gravă, din art. 207 al. 1 Cod Penal în art. 207 al. 1 și 3 Cod Penal, reținând că fapta fostului procuror a fost comisă nu doar în scopul obţinerii unui folos nepatrimonial, ci și a unuia patrimonial, iar celelalte trei fapte au fost toate în legătură cu dosarul penal nr. 7515/P/2008 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Oradea.
”În baza art.38 alin.1 rap la art.39 alin.1 lit.b Cod penal, aplică inculpatului Popa Vasile Constantin pedeapsa cea mai grea, de 4 ani închisoare la care adaugă un spor de 1/3 din totalul celorlalte pedepse stabilite prin prezenta decizie, respectiv 3 ani închisoare, 2 ani închisoare şi 1 an închisoare, rezultând în spor de 2 ani, urmând ca în final inculpatul să execute pedeapsa 6 ani închisoare”, arată sentința.
Ca pedepse accesorii și complementare, lui Vasile Popa i s-au interzis și o serie de drepturi civile, precum acela de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, dreptul de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat şi dreptul de a ocupa funcţia de procuror, pe o perioadă de 2 ani după executarea pedepsei închisorii.
Din durata celor 6 ani de închisoare se va reduce durata reţinerii fostului prim-procuror, petrecută în ziua de 09.10.2014, durata arestării preventive din 09.10.2014 până la 27.01.2015, precum şi durata arestului la domiciliu - din 27.01.2015 până la 08.06.2015.
Salbă de acuzații
Fostul prim-procuror al Parchetului de pe lângă Tribunalul Bihor, Vasile Popa, a fost trimis în judecată în 2014 de structura centrală a DNA pentru mai multe infracțiuni: luare de mită, trafic de influenţă, favorizare a infractorului, dar şi sustragere sau distrugere de probe ori de înscrisuri, instigare la compromiterea unei autopsii medico-legale, respectiv şantaj.
Potrivit rechizitoriului întocmit la vremea respectivă de Secţia de Combatere a Infracţiunilor conexe infracţiunilor de corupţie a DNA, Popa era acuzat că ar fi luat de la evazionistul Dorinel Edu peste 50.000 euro, în bani dar şi servicii, pentru a-l ajuta în schimb cu soluţii favorabile în anchetele penale pornite împotriva sa.
De asemenea, DNA arăta că una dintre maşinile lui Popa, înmatriculată pe numele firmei deţinute de omul de afaceri Alin David, profilat pe afaceri cu material lemnos, ar fi fost primită de procuror la o treime din valoarea reală, pentru a-l ajuta pe acesta la obţinerea unor soluţii favorabile în trei dosare penale în care era suspectat de implicare în defrişări ilegale. Pe marginea acestei afaceri, Vasile Popa a fost inculpat pentru trafic de influenţă, iar prietenul său, Alin David, trimis şi el în judecată pentru cumpărare de influenţă.
Fostului prim-procuror i se imputa şi că ar fi distrus mai multe rechizitorii în cauze în care avea interese, dar şi că ar fi şantajat o familie de orădeni, Dan şi Maria Lozincă, patronii unei spălătorii auto, vechi amici ai procurorului. În acest ultim caz, acuzaţia vizează o datorie pe care cei doi orădeni o aveau faţă de Vasile Popa, acesta presându-i să i-o returneze, inclusiv prin ameninţări cu controale, spălătoria familiei Lozincă fiind "călcată" de mai multe instituţii de control de 9 ori în câteva luni.
În 2014, alături de Vasile Popa şi Alin David, a fost trimis în judecată şi şeful Serviciului de Medicină Legală Bihor, Gabriel Mihalache, suspectat că a autorizat ilegal o prelevare de organe "într-un caz în care legea interzicea expres acest fapt, cu consecinţa compromiterii autopsiei medico-legale". Este vorba de prelevarea făcută în primăvara lui 2014 de la agentul de pază Ozsvath Oszkar Levente, ajuns în comă la spital după ce fusese bătut în localitatea Tăuteu de opt scandalagii, ulterior trimişi în judecată pentru omor.
Potrivit procurorilor DNA, în acest caz prelevarea de organe nu ar fi fost permisă, lui Popa imputându-i-se faptul că l-ar fi determinat pe Mihalache să încalce legea şi să o aprobe, ceea ce ar fi compromis ancheta.
Achitări în serie
În urmă cu 2 ani, pe 13 martie 2018, din cele 17 acte materiale care i-au fost imputate fostului prim-procuror al judeţului, Curtea de Apel Timişoara a decis să-l achite pentru 16, atât pe considerentul că faptele nu există, cât şi pe motiv că nu sunt prevăzute de legea penală ori nu au fost săvârşite cu vinovăţia prevăzută de lege.
Singura infracţiune pentru care judecătorii timişoreni l-au condamnat pe magistratul orădean este cea de şantaj asupra soţilor Lozincă, pentru care au dispus o pedeapsă de 3 ani de închisoare cu executare.
Ceilalţi doi inculpaţi din dosar, şeful de la Medicină Legală, Gabriel Mihalache şi afaceristul Alin David, au fost, de asemenea, achitaţi, în cazul lor instanţa stabilind că faptele nu sunt prevăzute de legea penală ori nu au fost săvârşite cu vinovăţia prevăzută de lege.