Luna trecută, o organizaţie neguvernamentală a semnalat că tinerii din Centrul de Plasament pentru Copii cu Probleme Psihosociale din Oradea au fost abuzaţi fizic timp de aproape un an, chiar de către angajaţii acestuia. Acum, un nou scandal din sistemul de protecţie socială din Bihor iese la iveală.

De astă dată, în colimator e şeful Centrului pentru Integrare prin Terapie Ocupaţională (CITO) din Cadea, Vasile Negruţ, acuzat de furt şi hărţuire sexuală. Veteran al sistemului, din 1996, Negruţ se apără în stilul "clasic": faptele puse în seama sa sunt doar înscenări odioase, pentru a fi "zburat" din funcţie.

Posedată în pod

În centrele sociale abuzurile asupra copiilor şi adulţilor cu handicap sunt nu nepărat o excepţie, ci uneori o practică. O spun chiar angajaţi ai DGASPC, care au adus la cunoştinţa BIHOREANULUI o nouă informaţie în acest sens: la aşezământul din Cadea, unde sunt internaţi 45 de tineri şi tinere cu handicap între 18 şi 35 de ani, directorul Vasile Negruţ a fost găsit responsabil de mai multe nereguli, între care furtul a aproape 5 tone de combustibil, dar şi abuzuri sexuale săvârşite împotriva unor "paciente". Reporterului i-a fost oferită inclusiv copia declaraţiei unei victime, o tânără de 30 de ani căreia, fireşte, nu îi poate fi făcut public numele. Important e, însă, conţinutul acesteia şi contextul în care a fost consemnată.

Concret, pe 24 iulie, când la CITO Cadea a fost efectuat un control, tânăra a relatat câteva din abuzurile pe care, spune ea, le suportă din partea personalului. De pildă, o dată, când a cerut învoire în sat, o angajată, băută fiind, ar fi dat-o cu capul de pereţi. O alta, enervată că, în altă zi, i-a cerut un anume fel de mâncare, a legat-o de pat şi a forţat-o să înghită un somnifer. Partea oribilă abia urmează: când s-a trezit, lângă tânără era directorul Centrului, Vasile Negruţ. "A spus către mine «Cine te-a legat?», iar când i-am spus nu a zis nimic, ci mi-a băgat degetele în p...".

Întrebată despre alte eventuale abuzuri, tânăra a susţinut că nu era prima oară când directorul profita de ea, relatând cum, o dată, acesta a făcut sex cu ea în podul clădirii!

Scumpi la vorbă

Cum faptele sunt de o gravitate extremă, BIHOREANUL s-a adresat, în scris, conducerii DGASPC pentru a afla dacă informaţiile sunt exacte. Şefii instituţiei au dat însă un răspuns vag. Sub motiv că reglementările din domeniu "nu permit furnizarea de date cu caracter personal" (deşi nu asta a cerut redacţia noastră), comunicarea indica, sec, doar că "au fost efectuate cercetări administrative şi evaluări ale beneficiarilor CITO din Cadea şi a fost efectuată o plângere penală împotriva directorului Centrului", fără a preciza nici autorul plângerii, nici motivul. De asemenea, se arăta că şeful DGASPC a decis "desfacerea disciplinară a contractului de muncă al şefului CITO, sancţiune care nu a putut fi pusă în aplicare deoarece acesta se află în concediu medical".

08 Calin Puia.jpgAbia după noi insistenţe, directorul general Călin Puia (foto) şi purtătorul de cuvânt Ştefan Goţia au fost ceva mai precişi, explicând că, de fapt, împotriva şefului CITO au fost depuse nu una, ci două plângeri penale. "Pe 18 iunie 2013, conducerea DGASPC a înregistrat la Parchetul Oradea o plângere pentru furt calificat, în legătură cu dispariţia unei mari cantităţi de combustibil, iar pe 6 septembrie, un alt denunţ, pentru furt calificat, delapidare şi hărţuire sexuală asupra beneficiarelor Centrului", a spus Puia.

În rest, singurul detaliu furnizat a fost că pentru elucidarea acuzelor de abuz sexual a fost nevoie inclusiv de examinarea ginecologică şi medico-legală a tinerelor de la Cadea. Directorul DGASPC nu a lămurit, totuşi, rezultatele investigaţiilor şi nici dacă Negruţ a fost acuzat de molestarea unei singure tinere sau a mai multora.

Victima unei conspiraţii

BIHOREANUL s-a deplasat şi la Centrul din Cadea, dar conducerea Direcţiei n-a permis reporterului să stea de vorbă nici cu tânăra care a dezvăluit comportamentul directorului, nici cu alţi "locatari". La rându-le, angajaţii au refuzat să relateze despre cele petrecute în instituţie, temându-se să nu-şi piardă locurile de muncă.

Găsit la Săcueni, unde locuieşte, directorul CITO, Vasile Negruţ, a fost în schimb mai volubil. La început, bărbatul s-a declarat "şocat" că şefii DGASPC au formulat plângeri penale împotriva sa, susţinând că nu ştia acest lucru, deoarece nu l-a informat nimeni despre vreo acuză, cel puţin nu despre una legată de abuzuri sexuale. Cât despre dispariţia combustibilului, deşi o confirmă, aceasta ar fi folosită împotriva lui fără ca el să aibă vreo vină.

"Sunteţi primul care îmi spune ceva despre abuzuri sexuale!", a pretins Negruţ, declarându-se atât el, cât şi soţia sa, care a lucrat la CITO ca medic, victimele unei conspiraţii puse la cale de conducerea DGASPC, cu participarea propriilor subalterni. Scopul? Şefii Direcţiei vor să externalizeze "cu dedicaţie" serviciile Centrului unei fundaţii, iar el ar fi un ghimpe în coasta lor.

La început a fost furtul

"Persecuţiile" ar fi pornit din octombrie 2012. La revenirea din concediul de odihnă, gestionara i-a raportat atunci că din rezervorul subteran amenajat în curtea Centrului lipseau 4.747 litri de combustibili de tip M, folosit pentru încălzire. La indicaţiile şefului DGASPC, pe care l-a informat, Negruţ spune că a anunţat Poliţia Săcueni, ceea ce i-a atras antipatia subalternilor. Concomitent, afirmă directorul, conducerea DGASPC a constituit o echipă de anchetă, la propunerea căreia, după o lună, i-a fost diminuat cu 20% salariul pe trei luni, pentru "neglijenţă şi management defectuos". "În ianuarie am contestat sancţiunea, dar fără rezultat".

"Represaliile" au continuat, susţine el, împotriva soţiei, care a fost controlată repetat, de fiecare dată la finalul programului, când pleca din Centru cu 10 minute mai devreme, ca să prindă autobuzul spre casă. Urmarea? În martie, femeia a decis să renunţe la post. După încă două luni s-a retras şi el, în concediu medical. "Cardiologul mi-a zis s-o las mai încet, aşa că am intrat în concediu medical, pe care l-am prelungit de mai multe ori".

Conspiraţie pentru bani

Deşi susţine că oficial nu l-a înştiinţat nimeni de vreo cercetare penală împotriva sa ori că pe linie administrativă s-ar fi decis concedierea lui, Negruţ recunoaşte, culmea, că a fost deja audiat de un procuror. Pretinde însă că nu-şi aminteşte exact pentru ce: "M-am prezentat la Parchetul Oradea, unde procurorul m-a anunţat că sunt audiat pentru furt, delapidare şi încă ceva, dar nu ţin minte dacă a spus ceva despre abuzuri sexuale".

Aflat cu spatele la zid, bărbatul zice că, dată fiind "înscenarea", se gândeşte să se pensioneze. "După ce mi se termină concediul, pe 17 decembrie, poate nici nu mai merg la serviciu, ci îmi cer pensionarea, de boală sau anticipată". Ca şi cum ieşirea la pensie l-ar scăpa de dosarele penale care îi pot aduce, dacă va fi dovedit vinovat, ani grei de închisoare. Fie pentru furt, fie pentru molestare, fie - mai ştii? - pentru amândouă la un loc.


CU DE-A SILA
Alt caz, alt stil de lucru

Dacă în "dosarul Cadea" au procedat corect, sesizând organele de cercetare penală cu privire la faptele imputate directorului Vasile Negruţ, nu la fel au făcut şefii DGASPC astă-primăvară, când au fost informaţi că adolescenţii din Centrul de Plasament pentru Copii cu Probleme Psihosociale Oradea erau abuzaţi: bătuţi chiar de educatori, opriţi să meargă la şcoală, tunşi la zero, închişi în dormitoare şi obligaţi să-şi facă nevoile în găleţi, unul dintre tineri, autist, fiind chiar agresat sexual fără ca vreun supraveghetor să intervină. Deşi inspectorii din subordine le-au recomandat, în baza Legii privind protecţia copilului, să sesizeze Parchetul şi să îndepărteze de îndată personalul bănuit de agresiuni, mai ales că unii şi-au recunoscut o parte din fapte, şefii DGASPC nu au dat curs sugestiei. Directorul Călin Puia a constituit o comisie care să îngroape mizeria sub preş, iar la conducerea CPCPP l-a numit chiar pe unul dintre pedagogii acuzaţi că îi "educa" pe copii cu bâta.

Puia a dispus înlocuirea angajaţilor Centrului abia acum două săptămâni, după ce scandalul a ajuns în paginile BIHOREANULUI şi în atenţia Avocatului Poporului şi a procurorilor. Pentru asta a fost nevoie, însă, ca şi împotriva lui să fie începută o cercetare disciplinară, la finalul căreia o comisie a Consiliului Judeţean poate propune schimbarea sa din funcţie.