Tinerii nu mai ştiu, adulţii nu mai vor, bătrânii nu mai pot. Agricultura a rămas în ultimii ani fără oamenii care până acum adunau crengile tăiate dintr-o livadă, verificau starea de sănătate a viei într-o podgorie ori stropeau lanurile de grâu. 

"Tot mai mulţi fermieri bihoreni apelează la drone în munca lor. Acestea nu înlocuiesc în totalitate forţa de muncă umană, tot mai greu de găsit, dar o suplinesc. Până la urmă acesta este viitorul", spune fermierul Dan Corbuţ.

Criza agricultorilor

La o rată a şomajului de circa 1,3%, în Bihor sunt disponibile în jur de 3.000 de locuri de muncă. Economia caută forţă de muncă pentru toate sectoarele, însă în agricultură cererea este dramatică. "Tinerii nu mai vor să muncească pe câmp, pleacă la oraş în fabrică sau «afară», tot în agricultură, dar pentru bani mai mulţi", spune şeful Agenţiei Judeţene pentru Ocuparea Forţei de Muncă Bihor, Békési Csaba (foto).

Directorul experimentează criza muncitorilor agricoli inclusiv în exploataţia familiei, de circa 2,5 hectare de vie, din localitatea Vaida, comuna Roşiori. "Lucrez cu tatăl meu, care are peste 70 de ani. Tundem via împreună, în 3-5 săptămâni, cum putem, pentru că nu mai găsim oameni", spune viticultorul.

Cea mai importantă activitate în vie, tunderea mlădiţelor din luna ianuarie se făcea înainte cu săteni care primeau mlădiţele pentru a le pune pe foc. "De patru ani nu mai găsim oameni să strângă crengile, chiar dacă îi ajutăm să le ducă acasă pentru a le pune pe foc. Câtă vreme Primăria asigură lemne tuturor celor care nu îşi permit, indiferent că este vorba de o persoană de peste 65 ani, cu pensie mică, sau de un tânăr de 30 de ani, cu ajutor social, nici n-o să găsim", explică Békési.

Familia sa a investit 2.000 de euro într-un echipament second-hand, tras de tractor, care toacă crengile. "Viitorul agriculturii stă în mecanizare şi automatizare", spune el.

Revanşa maşinilor

Rămaşi fără oameni, fermierii îi înlocuiesc cu maşini. "Mulţi fermieri bihoreni folosesc tractoare comandate prin satelit care întorc singure, combine cu GPS care plantează hectare întregi de vie într-o singură noapte ori drone pentru tratamentul culturilor", spune şeful Direcţiei Agricole Bihor, Nicolae Hodişan (foto).

Aflate la început, tehnologiile sunt încă scumpe, dar agricultorii încearcă să îşi cumpere scule second-hand al căror preţ porneşte, în funcţie de tip şi complexitate, de la câteva mii de euro, ori să cumpere utilaje noi cu sute de mii de euro prin programe ale Agenţiei pentru Finanţarea Proiectelor în Agricultură.

"Cererea de drone este în creştere. Nu există sector agricol în care să nu poată fi folosite", spune directorul grupului Panagroteh din Biharia, Boros Vilmos. Preţul unei drone începe undeva la 8.000 de euro şi urcă în funcţie de nivelul de complexitate, capacitate şi autonomie. "Drona permite supravegherea sănătăţii culturii, stabilirea tratamentului şi poate face stropirea rapid, salvând recolta, ceea ce justifică o astfel de investiţie", spune Boros.

Via mecanizată 

Familia Darabont, din Biharia, foloseşte tehnologia de vârf atât în agricultura mare, de câmp, cât şi în vie. "Înainte, lucram cu 20 de oameni care recoltau puţin peste o jumătate de hectar pe zi. De trei ani lucrăm cu o combină care recoltează şi cinci hectare pe zi", povesteşte Betty Darabont (foto). Dincolo de viteză, combina poate lucra inclusiv noaptea şi alege, în funcţie de greutate, doar boabele perfecte, crescând calitatea vinului.

Absolventă de economie şi management la Milano, tânăra de 25 de ani a urmat studii de master în viticultură şi oenologie în Franţa şi Germania şi foloseşte cunoştinţele în afacerea familiei care lucrează 3.000 hectare cu cereale şi 40 hectare de vie.

"Folosim două drone, una mai mică, cu cameră multispectrală, pentru monitorizarea culturii şi pregătirea hărţilor de tratamente, şi a doua, mai mare, cu o capacitate de 30 litri, pentru efectuarea stropirilor. Pentru vie ne-ar fi ajuns şi una de 20 litri, dar o folosim şi în cultura mare, la orz", povesteşte ea.

Cu drona la stropit

Practic, dronele pot salva recolta. "Dacă a plouat tare şi nu se poate intra cu tractorul la stropit, în câteva ore, imediat ce s-au uscat frunzele, putem face tratamentele cu drona, înainte să se dezvolte bolile, salvând peste 30% din recoltă", spune Betty Darabont. În plus, dacă stropitul "clasic" presupune folosirea a 600 litri de tratament la o vie, cu drona aceeaşi suprafaţă se poate trata cu 80 de litri de soluţie, economisind bani.

Culmea, operarea dronei nici măcar nu este dificilă. "Am urmat un curs de câteva zile pentru a stăpâni cunoştinţele de bază, după care totul a ţinut de exerciţiu. Cu cât lucrezi mai mult te descurci tot mai uşor", spune Betty. 

Utilajul poate lucra non-stop până la finalizarea aplicării tratamentelor. "O dronă are o autonomie de 15 minute. Folosim mai multe seturi de baterii pe care le încărcăm în câmp cu ajutorul unui generator. La nevoie, chemăm drona, îi înlocuim acumulatorii epuizaţi, pe care îi punem la încărcat, şi reluăm activitatea", explică tânăra.

Dronă vs. tractor

De altfel, capacitatea încă limitată este singurul motiv pentru care dronele nu au intrat în practica curentă a marilor fermieri. "Astăzi tot mai mulţi fermieri bihoreni folosesc tractoare dirijate prin satelit şi alte utilaje agricole care trebuie doar asistate. Acestea te ajută foarte mult la urmărirea consumului şi a productivităţii. În schimb, dronele sunt folosite deocamdată doar ocazional", explică fermierul Dan Corbuţ (foto), cu peste 3.500 hectare lucrate în zona Valea lui Mihai.

Corbuţ preferă lucreze cu firme specializate decât să îşi cumpere propriile aparate. "În primăverile ploioase, când nu putem intra cu tractoarele în câmp, facem tratamentele din elicopter sau cu dronele, după caz, apelând la firme de profil", spune fermierul. Folosirea limitată este dată şi de productivitatea mică a dronelor faţă de tractoare. "Dacă cu un utilaj poţi stropi undeva la 100 de hectare pe zi, cu o dronă poţi lucra doar 30 de hectare. Însă, cu timpul, performanţele se vor îmbunătăţi...".

Fermierul bihorean este de părere că, pe fondul crizei de forţă de muncă şi a climei tot mai capricioase, cu ploi care nu permit intrarea utilajelor în câmp, dronele vor fi tot mai folosite în agricultură. Nu vor înlocui, însă, niciodată integral intervenţia umană. Fie şi pentru că va fi nevoie de cineva să le conducă, să le întreţină şi să le bage în priză...


BRUTĂRIA FĂRĂ BRUTARI
Cum s-a automatizat pâinea

Goana după tehnologia de vârf are loc pe toate palierele sectorului agricol, începând din câmp până la alimentele finale. Având în vedere preţurile mari ale echipamentelor, investitorii caută finanţări prin Oficiul Judeţean pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale Bihor.

Spre exemplu, firma Sandy Impex a atras prin OJFIR circa 5 milioane euro pentru amenajarea fabricii de pâine de pe amplasamentul fostei fabrici Alumina din Şoseaua Borşului, investiţie care s-a ridicat, în total, la circa 20 milioane euro. Astăzi, însă, producţia este complet automatizată. "Linia de producţie foloseşte inteligenţă artificială. Doar apeşi pe buton şi se produce reţeta comandată", spune proprietarul fabricii, Alexandru Toth.

Brutăria nu are brutari. "O fabrică obişnuită lucrează cu 20 de angajaţi, aici folosim un singur angajat, care intervine la nevoie. Camerele de luat vederi inteligente semnalează orice se întâmplă deosebit", spune tehnologul specializat în panificaţie Gigi Muscalu.

Unică în Europa, fabrica produce 2,5 tone de pâine pe oră, cu mult peste capacitatea de circa o tonă pe oră a unei linii de producţie clasice. "Sistemul supraveghează producţia şi ia singur decizii automat, începând de la procesul de dospire, până la coacere şi răcire a pâinii", explică tehnologul. Investitorii vor să extindă procesul de automatizare inclusiv la punerea pâinilor în lăzi şi stivuirea lor pentru a fi ridicate de distribuitori, lucru care va înlocui total intervenţia umană.

Urmăriți BIHOREANUL și pe Google News!