După 13 ani de notariat, orădeanul Silviu Dehelean este singurul politician nou în actuala garnitură a parlamentarilor ce reprezintă Bihorul. Fost membru PNL de la finele lui 2014 până la începutul anului trecut, plecat dintre liberali cu dezamăgirea că aceştia nu l-au "folosit", deputatul USR a devenit membru în Comisia juridică a Camerei, unde se dau deja cele mai importante bătălii ale democraţiei româneşti. Despre ele a şi vorbit în primul interviu, acordat BIHOREANULUI...
- Cine ar fi crezut că ajungeţi în Parlament!? Cum caracterizaţi rezultatul alegerilor din 11 decembrie în ce priveşte USR Bihor?
- În condiţiile în care în toamnă aveam în judeţ doar 26 de oameni şi în campanie un buget de numai 7.000 euro, PNL s-a dovedit foarte puternic în Bihor datorită exclusiv primarului Ilie Bolojan, PSD a fost pe val în toată ţara şi UDMR s-a mobilizat total, cele 10.000 de voturi primite în Bihor de noi, partid cu totul nou, înseamnă un rezultat foarte bun.
– Nici n-a început bine legislatura 2016-2020 că deja trebuie să faceţi faţă unui asalt total al majorităţii care abuzează de putere. Ce impresii v-au făcut primele zile ca deputat?
- Am avut un şoc. Pe lângă faptul că nu reuşeam să ne orientăm spaţial în uriaşa Casă a Poporului, am fost primiţi cu ostilitate de reprezentanţii celorlalte partide. În sala de plen am fost aşezaţi lângă grupul ALDE, care se comportă grobian. Am constatat că toţi ceilalţi şuşoteau că USR se va sparge rapid, că nu-i partid cu adevărat. M-a şocat, de asemenea, că însuşi modul de funcţionare a Parlamentului e greoi, ca şi clădirea-mamut în care funcţionează. E plin de angajaţi care merg de colo-colo cu hârtii în mână, sunt tot felul de departamente şi îţi ia o grămadă de timp să afli cu ce se ocupă.
- Ce se întâmplă acum cu biroul dvs notarial şi cu proiectele personale?
- La birou lucrează în continuare tatăl meu, în rest puţinul timp liber abia îmi ajunge să stau cu copiii şi soţia. Avem o casă în construcţie şi mă bucur că e iarnă şi lucrările au fost oprite, că nu mă puteam ocupa de asta.
Ordonanţa a făcut praf totul
- Faceţi parte din cea mai importantă comisie de specialitate, cea juridică. Cum aţi reuşit?
- Prin negocieri, USR i-au revenit în comisie două locuri, pentru care în partid am concurat trei colegi, fiecare prezentându-şi ideile, iar colegii votând.
- Ce poate face comisia? Îşi poate spune cuvântul şi în cazul OUG 13/2017 prin care este dezincriminat şi amnistiat mascat abuzul în funcţie? Sau în cazul proiectului de lege privind graţierile?
- Sigur că-şi poate spune cuvântul. Problema e că OUG îşi produce efectele în parte imediat după apariţia în Monitorul Oficial, iar în parte după 10 zile. În Parlament, ea poate ajunge oricând după ce îşi face toate efectele, şi chiar dacă va fi modificată, beneficiarii vor fi deja scăpaţi, pentru că se aplică principiul legii mai favorabile. Asta în condiţiile în care DNA a anunţat că sunt 3.300 de dosare, 1.100 trimise în judecată şi 2.200 la care se lucrează, cu prejudicii de peste un miliard de euro.
– Colegii din PSD, ALDE şi UDMR analizează serios actele ajunse în Comisie? Sunt permeabili la argumentele opoziţiei?
- Până acum, nu. În grupul PSD sunt 10-15 oameni care ştiu foarte bine despre ce e vorba, restul sunt masă de manevră. În Comisia juridică tonul îl dă Eugen Nicolicea, pe ceilalţi nu i-am auzit luând cuvântul. Cei de la UDMR mai vorbesc. Până în acest moment, în comisie nu au existat dezbateri reale. Singura discuţie a fost pe un proiect de lege mai vechi pentru modificări vizând conflictul de interese. Modificările propuse în comisie erau mult mai puţin extinse decât cele din OUG, doar se corectau nişte detalii, dar a venit Ordonanţa care a făcut praf totul, aproape nu mai rămâne nimic din conflictul de interese.
- Care a fost concluzia dvs după audierea în comisie a lui Florin Iordache, ministrul Justiţiei?
- Probabil toate cunoştinţele le foloseşte în scopuri negative.
Înţelegeau că săvârşesc o infracţiune
- De ce sunt periculoase proiectele lor?
- Ordonanţa, în primul rând, dezincriminează favorizarea făptuitorului prin emiterea, aprobarea sau adoptarea de acte normative, semn că membrii Guvernului s-au asigurat că nu vor răspunde penal pentru ce au făcut, deci înţelegeau că săvârşesc o infracţiune în favoarea altor infractori. Apoi, abuzul în serviciu rămâne infracţiune şi va fi sancţionat ca atare doar dacă se săvârşeşte prin încălcarea unei legi sau ordonanţe, nu şi altor reglementări, adică hotărâri de Guvern, ordine de ministru, hotărâri de Consiliu Local sau Judeţean, ordine, directive şi regulamente ale instituţiilor. Limita de 200.000 lei de la care abuzul ar fi infracţiune este total arbitrară, iar persoanele care au săvârşit abuzuri nu vor mai avea interdicţia să ocupe în continuare aceeaşi funcţie. Conflictul de interese a fost golit de sens, la fel şi instituţia denunţului, ce va putea fi folosit doar la cel mult după 6 luni de la săvârşirea faptelor, asta reducând de facto termenul de prescripţie inclusiv pentru alte infracţiuni grave, nu doar în cazul abuzului în serviciu. Iar exemplele pot continua...
- Mai pot fi "întoarse" cele două acte normative?
- În ce priveşte proiectul legii de graţiere, USR va solicita în Parlament ca infracţiunile de corupţie, asimilate corupţiei şi în legătură cu serviciul, de evaziune fiscală şi alte infracţiuni specifice "gulerelor albe" să fie exceptate de la graţiere. Noi încă mai sperăm ca PSD să vină la discuţii raţionale, conforme scopului declarat de Guvern, de punere în acord a legislaţiei cu decizii ale Curţii Constituţionale şi de îmbunătăţire a condiţiilor din penitenciare.
În ce priveşte OUG, partea care şi-a făcut efectele odată cu publicarea nu este aşa gravă precum cea care urmează să intre în vigoare după 10 zile. De pildă, întrucât pe partea de procedură nu se aplică principiul legii mai favorabile, prevederea că denunţul poate fi făcut în cel mult 6 luni de la comiterea faptei poate fi modificată, nu va produce efecte dezastruoase într-un timp scurt dacă ea va fi corectată. Dar la dezincriminare şi la amnistia mascată a abuzului în serviciu, dacă apucă să-şi facă efectele, nu mai este cale de întoarcere.
Cea mai puternică opoziţie este în stradă
- Ce instrumente legale există pentru a opri, cum spuneţi, dezastrul?
- Guvernul poate retrage Ordonanţa, e cel mai simplu, iar CCR o poate declara neconstituţională. Doar că termenul e foarte strâns şi nici nu ştim dacă are interesul s-o facă.
- Dar mijloace politice? Ce face USR în acest sens?
- Am încercat să folosim orice mijloace legale de protest. Miercuri, după adoptarea OUG 13, am oprit şedinţa Camerei ca să creăm o reacţie. Noi suntem reprezentanţii poporului, or câtă vreme oamenii protestează în stradă şi Casa Poporului are nişte pereţi foarte groşi şi în unele locuri şi gratii, am hotărât să ducem protestul în interior, pentru a aminti că există o masă mare de nemulţumiţi. Joi, am apelat la acei membri PSD care în discuţii private se declară în dezacord să spună public acest lucru. Pe de altă parte, am iniţiat o mişcare gen Occupy, câţiva colegi rămânând în permanenţă în Cameră, prin rotaţie. Dar cel mai puternic instrument rămâne totuşi protestul în stradă, în condiţiile în care Guvernul şi PSD menţin o stare de conflict pe care ar putea, simplu, s-o înlăture prin retragerea OUG.
- Deja leul se devalorizează, sunt investitori care nu mai vin...
- Da. Ideea e că o gaşcă de hoţi a confiscat Guvernul României şi îşi face legi în interes personal. Nu-i interesează ce spun economia, cursul de schimb, relaţiile internaţionale, cu UE, cu NATO. Rezultatul este că statul român nu mai are credibilitate în faţa partenerilor. Şi toate pentru că un stat care şi-a asumat inclusiv lupta împotriva corupţiei are un Guvern care face totul în sens invers.
- Ce şanse daţi moţiunii de cenzură depuse împreună cu PNL? Dar unor alegeri anticipate?
- Nu ştiu ce să spun în acest moment. Reuşita unei moţiuni de cenzură depinde de conştiinţa parlamentarilor UDMR şi a celor din ALDE şi PSD. Am spus întâi UDMR deoarece nu cred că cetăţenii de etnie maghiară şi-au votat reprezentanţi care să susţină demersuri în favoarea corupţiei. În ce priveşte anticipatele, la doar două luni după alegeri ar fi ciudate... PSD a câştigat alegerile, are legitimitate, aşa că trebuie să-şi ducă la îndeplinire programul, dar fără a pune în pericol stabilitatea economică.
- Aţi fost şi dvs în stradă. Ce putere are vocea străzii când guvernarea nu vrea s-o audă?
- Nu cred că PSD nu aude. Sentimentele lor sunt acum altele decât aroganţa şi dispreţul afişate imediat după alegeri.
Colaborare doar cu PNL, deşi...
- Despre USR se spune că s-ar dezagrega fiindcă refuză să se declare dacă este de stânga sau de dreapta. Cum credeţi că are şanse să supravieţuiască şi, eventual, să se dezvolte?
- USR se organizează şi se dezvoltă. Am luat hotărâri privind modul cum să ne organizăm dincolo de diferenţele ideologice dintre noi, pentru că există câteva scopuri comune tuturor, cel mai important fiind modernizarea României.
- Când va avea loc un congres care să dea USR o conducere legitimă?
- În intervalul martie-mai, probabil la Cluj. Avem foarte multe cereri de adeziune, dar am instituit un filtru pentru a ne asigura de calitatea membrilor. Există o perioadă de 1-3 luni în care cei care doresc să vină în partid participă la întâlniri, stăm de vorbă, ne cunoaştem, ca decizia să se ia în cunoştinţă de cauză.
- Câţi membri aveţi în Bihor?
- În acest moment suntem 31.
- În campanie v-aţi delimitat de PSD, dar şi de PNL. Cu care din aceste partide aţi putea, totuşi, să colaboraţi?
- Cred că doar cu PNL, deşi din punctul meu de vedere şi PNL are propriii baroni. De asta am repetat totdeauna că nu dorim o alianţă cu ei, dar putem avea o colaborare pe proiecte punctuale, fără protocoale.
(Nota Redacției: acest interviu a fost luat vineri, 5 februarie, înainte ca, duminică, Guvernul să decidă abrogarea OUG 13, și publicat în numărul de luni, al săptămânalului BIHOREANUL)
Citiți în continuare, pe aceeași temă, articolele:
Ioan Mang: "Oamenii ar trebui să se liniştească, să înceteze protestele", altfel "atacă democraţia"
Ce conţine Ordonanţa de abrogare dată de Guvernul Grindeanu. Are o capcană?
Consiliul Superior al Magistraturii avertizează: Ordonanţa 13 ar putea intra, totuşi, în vigoare!