Sinagoga ortodoxă din strada Primăriei se transformă în muzeu. Comunitatea Evreilor a cedat vineri imobilul, cu titlu gratuit, către Muzeul Ţării Crişurilor. Vreme de 25 de ani, aici va funcţiona un Muzeu de istorie a evreilor din Oradea şi Bihor, ca secţie distinctă a Muzeului Ţării Crişurilor, şi un Centru de informare documentară cu privire la istoria evreilor, care va fi legat în reţea cu alte instituţii similare din lume.
"Cu toate greutăţile financiare care există în ţară şi în oraş, cu un efort comun vom realiza acest proiect spre folosul tuturor", a declarat Felix Koppelmann, preşedintele Comunităţii Evreilor Bihor, cel care a şi semnat actul de dare în administrare gratuită a clădirii.
Atât reprezentanţii comunităţii evreieşti, cât şi cei ai muzeului îşi doresc ca sinagoga să fie reabilitată pe bani europeni. "Reabilitarea clădirii nu se va face din subvenţii de la buget, ci se va realiza din proiecte europene. Vom miza şi pe sprijinul reţelei de muzee de istorie a evreilor care funcţionează în întreaga lume", a spus Koppelmann.
Preşedintele Comunităţii Evreilor a menţionat că muzeul va fi dotat cu obiecte provenind din donaţii. "Vom apela la donatori din Oradea şi întreaga lume, iar dacă vor fi obiecte de o importanţă deosebită şi va fi nevoie, le vom cumpăra pentru ca vizitatorii să poată vedea cu ochii lor cum au trăit, cum au gândit, ce anume au citit evreii care locuiau în urmă cu o sută de ani în Oradea", a mai spus Koppelmann.
Muzeu în loc de aprozar
Aurel Chiriac, directorul Muzeului Ţării Crişurilor, a spus că ideea amenajării unui muzeu al istoriei evreilor în incinta unei sinagogi a apărut încă din 1996. "Încă de atunci, într-o discuţie cu domnul Koppelmann şi cu doamna Tereza Mozes, am luat în calcul amenajarea unui muzeu şi a unui centru de documentare. Iniţial ne-am gândit la sinagoga neologă din strada Independenţei. Am şi făcut un calcul şi am ajuns la concluzia că la nivelul anului 2001 restaurarea şi renovarea sinagogii neologe ne-ar fi costat undeva la 12 miliarde de lei vechi. Actuala sinagogă ne va costa în mod cert mai puţin, pentru că nu este atât de mare", a spus directorul.
Preşedintele Koppelmann a completat, arătând că dată fiind vechimea clădirii şi starea în care se află, "reabilitarea va costa atâta câţi bani vom putea face rost". Iniţiatorii estimează că scrierea proiectului şi obţinerea finanţării pentru reabilitarea clădirii va dura circa doi ani, după care lucrările efective vor dura alţi doi ani.
Sinagoga ordodoxă din strada Primăriei nu a mai servit ca lăcaş de cult de la ultimul război mondial, când, din cei 33.000 de evrei câţi trăiau în Oradea, doar 2.000 au mai supravieţuit deportărilor. În ultimii ani imobilul a servit ca depozit pentru o mică piaţă de legume amenajată în curtea sinagogii.
Concert la sinagogă
Dacă sinagoga ortodoxă din strada Primăriei va deveni muzeu, cea neologă din strada Independenţei se va transforma în sală de concerte şi de expoziţii. "Nu este exclus ca peste o lună sau două aceasta să fie îmbrăcată în schele, pentru că vor începe lucrările de reabilitare", a anunţat Felix Koppelmann.
Comunitatea Evreilor a încheiat anul trecut un parteneriat cu Primăria Oradea pentru reabilitarea imobilului. Clădirea va fi reabilitată în exterior pe banii municipalităţii, iar în interior din fondurile comunităţii evreilor, după care va servi în paralel ca sală de concerte, sală de expoziţii, centru de informare turistică şi, la sărbători, chiar ca lăcaş de cult.
"Legea mozaică permite şi chiar recomandă ca atunci când un lăcaş de cult nu mai poate fi folosit din motive independente de voinţa comunităţii care l-a construit, acesta să fie pus la dispoziţia întregii comunităţi, indiferent de naţionalitatea sau religia celor care fac parte din ea", a mai spus preşedintele.
Din cele 29 de sinagogi care au funcţionat în Oradea, în prezent mai există doar 10, din care abia 7 mai pot servi efectiv ca lăcaşe de cult. Comunitatea evreilor din Bihor numără doar 700 de membri, în mare parte vârstnici, aşa că multe imobile au rămas în paragină din lipsă de fonduri.