La discuţia iniţiată de conducerea Primăriei, Consiliului Judeţean şi Asociaţiei pentru Medicina şi Siguranţa Circulaţiei, moderată de doctorul Adalbert Foldes, au participat managerii interimari şi directorii medicali ai Spitalului Judeţean, Spitalului Municipal, celui de Obstetrică şi Ginecologie, Spitalului de Pneumoftiziologie şi celui de Neurologie şi Psihiatrie, precum şi circa 50 de medici şi cadre medicale medii din aceste spitale, plus reprezentanţi ai Direcţiei de Sănătate Publică şi ai Casei Judeţene a Asigurărilor de Sănătate.
De asemenea, pentru prima oară de la preluarea spitalelor orădene de la Ministerul Sănătăţii, au fost prezenţi la o asemenea şedinţă de lucru şi cei ai spitalelor departamentale Avram Iancu (fostul Spital Militar, aflat în subordinea Ministerului Administraţiei şi Internelor), precum şi ai Spitalului CFR Oradea (subordonat Ministerului Transporturilor). "Noi am invitat şi reprezentanţii spitalului privat Pelican, dar văd că nu a venit nimeni", a precizat dr. Foldes.
Planuri pentru Neuro şi Cardiologie
În debutul dezbaterii, organizată ca o conferinţă sub titlul "Actualităţi privind reforma în asistenţa medicală bihoreană", viceprimarul Gheorghe Carp, el însuşi medic şi fost director al Spitalului Municipal, a prezentat, în rol de gazdă, intenţiile conducerii Primăriei şi Consiliului Judeţean referitoare la crearea unui aşa-numit Centru Stroke, pentru intervenţia în accidentele vasculare cerebrale.
Potrivit prezentării lui Carp, "este nu numai o ruşine, dar şi o problemă, că în Oradea, din cauza lipsei de viziune a fostei conduceri a Spitalului de Neurologie şi Psihiatrie, nu avem un centru Stroke, aşa cum este o problemă că nu avem un centru oncologic".
Carp a arătat că, dacă în urma înţelegerii dintre Primărie şi Consiliul Judeţean, dintre conducerile Spitalului Municipal şi celui Judeţean, precum şi mulţumită ajutorului financiar al Ministerului Sănătăţii, există certitudinea că Centrul Oncologic la standarde moderne va fi realizat în cadrul Spitalului Municipal, noua provocare este rezolvarea problemei Centrului Stroke, unde să poată fi realizate intervenţiile în cazul accidentelor vasculare cerebrale.
"Pe lângă cele 15 paturi deja trecute de la Spitalul de Neurologie la Judeţean vor mai trece tot acolo încă 12 paturi de neurologie, iar pe această bază vom realiza Centrul Stroke, la Judeţean", a explicat viceprimarul Gheorghe Carp. El a precizat că Spitalul Judeţean va găzdui acest centru întrucât "asemenea intervenţii neurologice este logic să fie realizate într-o unitate unde există şi structură de primire a urgenţelor, şi structură de terapie intensivă".
De asemenea, Carp a mai enunţat o altă dorinţă a autorităţilor locale, spunând că la nivelul acestora există şi intenţia dezvoltării Cardiologiei de la Spitalul Judeţean, astfel încât aici să se poată face intervenţii de tipul montării de stenturi, al operaţiilor de by-pass şi de implantare a stimulatoarelor cardiace.
Despre clasificarea şi acreditarea spitalelor
Medicii prezenţi la conferinţă au putut afla dintr-o sursă autorizată - consilierul ministrului Sănătăţii, Varga Ferencz - şi detalii privind acreditarea şi clasificarea spitalelor.
Consilierul a dat asigurări că procedura de clasificare a spitalelor, care va începe peste două luni, nu trebuie să-i sperie pe angajaţii spitalelor, deoarece ea are ca scop ordonarea sistemului spitalicesc, stabilirea competenţelor fiecărui spital, informarea pacienţilor asupra serviciilor care vor fi oferite în fiecare tip de spital şi economisirea de resurse financiare pentru ca acestea să fie distribuite corect şi echitabil.
"Nu se va renunţa la actuala clasificare a spitalelor din punct de vedere geografic în spitale judeţene, municipale şi orăşeneşti, ci fiecare unitate va fi clasificată şi după rang. Spitalele de rang înalt vor primi de la Minister surse financiare mai mari pentru achiziţia de aparatură şi medicamente mai performante, dar asta nu înseamnă că spitalele de rang mic vor primi mai puţini bani decât acum, ci doar că vor primi bani pentru acele aparate şi echipamente de care au nevoie pentru tratarea unor cazuri mai uşoare. Pentru fiecare caz tratat într-un spital de rang mic se vor deconta tot atâţia bani cât pentru acelaşi tip de caz într-un spital de rang mare. Interesul este să facem o ierarhie a spitalelor în funcţie de competenţele lor, căci cele de rang mare se vor ocupa de cazuri care nu pot fi tratate în spitalele de rang mic", a explicat consilierul ministrului Sănătăţii.
Varga a precizat că, având spitale clasificate, se vor putea stabili şi circuitele de pacienţi, în sensul că un spital de rangul III nu va mai putea transfera pacienţi la un alt spital de acelaşi rang, ci numai la un spital de rang superior.
În fine, în ce priveşte procesul de acreditare a spitalelor, consilierul ministrului Sănătăţii a afirmat că acesta va fi unul de durată şi că, în urma sa, unităţile spitaliceşti care nu vor primi acreditarea vor fi transformate în unităţi medico-sociale.
"Sistemul sanitar românesc este grav disproporţionat. Avem cele mai multe internări în spitale pe mia de locuitori din UE, iar din aceste internări mai mult de 70% sunt consemnate ca fiind urgenţe, deşi în realitate, din punct de vedere medical, ele nu sunt urgenţe. Asta înseamnă că trebuie să echilibrăm sistemul, să acordăm mai multă importanţă asistenţei prespitaliceşti, a medicinei primare şi a îngrijirii la domiciliu", a mai spus Varga Ferencz.
Dezbaterea cu privire la sistemul medical bihorean a continuat prin prezentarea fiecărui spitale de către manageri şi directorii medicali, de-a lungul a mai mult de patru ore.