Seceta severă și prelungită începe să se simtă și la robinetele bihorenilor. În 8 localități din județ primăriile unui oraș și două comune au instituit restricții în alimentarea cu apă a populației și agenților economici, iar în agricultură sunt calamitate aproape 9.000 de hectare, după cum au informat șefii unor instituții la reuniunea Colegiului Prefectural Bihor. Situația se poate înrăutăți și mai mult, cu implicații inclusiv în producția de energie electrică.
Fără apă noaptea
La o zi după ce prefectul județului Bihor, Marcel Dragoș (foto), a cerut public primăriilor din județ să adopte măsuri de raționalizare a apei, pe fondul temperaturilor ridicate, al lipsei precipitațiilor și al scăderii debitelor surselor de apă, trei unități administrativ-teritoriale au trecut la astfel de măsuri, impunând restricții în furnizarea apei.
Acestea sunt valabile în Meziad (comuna Remetea), în orașul Săcueni, precum și în satele Popești, Voivozi, Cuzap, Bistra, Budoi și Varviz (ale comunei Popești), a anunțat joi, la reuniunea Colegiului Prefectural, Simona Andrișca (foto), director tehnic al Administrației Bazinale de Apă Crișuri.
În aceste localități, furnizarea apei a fost restricționată zilnic între orele 23.00 și 5.00 ori chiar 7.00 dimineața, după caz, din cauza consumului ridicat, pe fondul lipsei apei în rezervoare.
Afluenți secați, debite mici, acumulări modeste
Reprezentanta ABA Crișuri a arătat că rezervele de apă au scăzut la niveluri dramatice, în cele patru lacuri de acumulare principale din județ gradul de umplere fiind între 15% și 50% din volumele de retenție.
De asemenea, în ce privește cursurile de apă, debitele sunt la 7%-11%-15% maximum din media multianuală a lunii iunie pe ultimii 20 de ani, a spus Simona Andrișca, adăugând că între 10% și 40% din afluenții principalelor cursuri - Barcău, Crișul Repede și Crișul Negru - sunt complet secați.
„Pe Crișul Repede, la stația hidrometrică Oradea, am măsurat un debit de 2,78 metri cubi pe secundă, în condițiile în care media multianuală a lunii iulie este de aproximativ 24,5 metri cubi pe secundă”, a exemplificat reprezentanta ABA Crișuri.
Pagube în agricultură
Pe de altă parte, directorul adjunct al Direcției Agricole Bihor, Ștefan Francisc (foto), a informat că urmările secetei se resimt puternic în agricultură, culturile de primăvară fiind grav afectate.
Potrivit acestuia, o comisie de evaluare a pagubelor, instituită la ordinul prefectului, a început să evalueze pagubele, până în prezent din 28 de comune fiind depuse înștiințări pentru calamitarea a 8.830 hectare.
„Partea cea mai afectată este cea de nord a județului, din Diosig avem înștiințări pentru 1.700 hectare, din Săcueni pentru 1.600 hectare”, a spus directorul, precizând că evaluarea are în vedere culturile însămânțate în toamna anului trecut pe terenuri deja recoltate, unde recoltele sunt și cu 30%-40% mai mici, iar „situația va fi și mai gravă la porumb și plante furajere” însămânțate în primăvară.
Ca și cum nu ar fi destul, directorul Uzinei Hidroelectrica Oradea, Cristian Ciulbea (foto), a avertizat că debitele scăzute ale cursurilor de apă pot cauza probleme și în privința asigurării producției de energie electrică.
În condițiile în care două capacități de producție, centrala hidroelectrică de la Munteni și cea de la Remeți, sunt în retehnologizare, Hidroelectrica este obligată să lase în aval un anumit debit din barajele folosite pentru producția de electricitate, ceea ce face ca, pe fondul debitelor mici, aceasta să scadă.