Situl lui Sfarmă Piatră: Rezervaţia Naturală din Tăşad este victima balastierelor ilegale, care pun în pericol fauna

Dintr-o zonă protejată în care trăiesc păsări, amfibieni şi reptile rare, rezervaţia naturală de la Tăşad a ajuns o carieră clandestină de piatră.

"Localnicii duc balastru din Valea Stracoşului de când lumea, dar acum e prea de tot. În primăvară au apărut în albia râului trei gropi adânci de până la 5 metri şi cu diametre de 10. Din cea mai mare s-au extras cam 160 metri cubi de piatră", spune Gavril Bobşe, localnic din Tăşad. Iubitor de natură, omul a înfiinţat împreună cu un grup de prieteni un muzeu al satului şi luptă să menţină vie rezervaţia naturală.

După piatră...

Orice construcţie cere un sacrificiu. Când acest sacrificiu implică distrugerea unui sit protejat e însă prea mult. Situată pe drumul spre Beiuş, la 26 de kilometri de Oradea, rezervaţia "Sit Natura 2000 Tăşad" din comuna Drăgeşti este pusă în pericol de exploatările neautorizate de piatră. "Eu înţeleg că oamenii vor să-şi construiască locuinţe, înţeleg că vor drumuri mai bune, dar nu cu preţul distrugerii rezervaţiei", reclamă Gavril Bobşe.

Iubitor al locurilor natale şi al naturii, Bobşe a înfiinţat la Tăşad un muzeu al satului în care a adunat de la fosile de scoici până la seceri descoperite pe dealurile din împrejurimi, straie populare, oale de lut şi foale de fierărie. "Vrem ca zona să devină o atracţie turistică, dar dacă vor continua săpăturile şi rezervaţia se va distruge nu vom reuşi niciodată", spune şi Ioan Judea (foto), un alt iubitor al locurilor.

Au distrus rezervaţia!

Reclamaţiile localnicilor sunt confirmate şi de custodele rezervaţiei, Radu Huza, muzeograf la Muzeul Ţării Crişurilor. "În ultimul timp s-au făcut excavaţii în albia pârâului Stracoş şi o carieră destul de mare a apărut în peretele de la baza cetăţii dacice din rezervaţie". Muzeograful crede că, pe lângă prejudiciile materiale provocate, activitatea de extracţie a pietrei pune în pericol speciile protejate. "Prin poluarea aerului şi cea sonoră, lucrările au afectat habitatul şi speciile de amfibieni şi reptile din zona Stracoş, şi au distrus o bună parte din cuiburile de prigorii de pe malul apei".

Muzeul a alarmat Garda Naţională de Mediu şi Direcţia pentru Cultură, care au confirmat existenţa săpăturilor, iar apoi, la rându-le, au sesizat Poliţia. Printre localnici circulă zvonul că pe lângă construcţia de case, piatra extrasă din râu, care ar putea fi plină de fosile preistorice şi vestigii dacice, a fost folosită inclusiv la reparaţiile de drumuri făcute peste vară în comună. Primarul Sabina Fărcuţa respinge însă acuzaţiile, spunând că excavaţiile le-au făcut sătenii pentru uzul propriu, nicidecum de firmele angajate de Primărie.

Avem suspecţi!

Poliţiştii Biroului de Combatere a Infracţiunilor contra Patrimoniului efectuează cercetări privind infracţiuni la Legea Minelor şi la cea privind ariile naturale protejate, constatând şi că săpăturile au avut loc, şi că ele pun rezervaţia în pericol. Săptămâna trecută chiar au prins în flagrant primii doi "săpători".

"Duminică, 8  septembrie, poliţiştii Secţiei de Poliţie Rurală 5 împreună cu poliţiştii Serviciului de Investigaţii Criminale au depistat două persoane, una din Stracoş, cealaltă din Ceica, în timp ce excavau şi transportau pietriş din Valea Stracoşului", au confirmat reprezentanţii IPJ Bihor. Oamenii legii au refuzat să facă publice numele suspecţilor, dar în Tăşad se zvoneşte că unul ar fi chiar patronul unei firme de construcţii din localitate care a lucrat la pietruirea drumurilor. S-o fi scuzat că a folosit piatra pentru a netezi drumul de Tăşad în faţa turiştilor...

Satul Tăşad a fost declarat rezervaţie geologică cu situri de paleontologie, speologie şi arheologie încă din 1971, situl paleontologic fiind unul dintre cele mai bogate din ţară. Aici au fost descoperite fosile de balenă pitică, delfini şi urme pietrificate ale unor scoici din vremea când oceanul acoperea această zonă. În vecinătatea complexului arheologic Cetăţeaua au fost dezgropate mai multe tipuri de case dacice, urme ale unei vechi fortificaţii, precum şi un tezaur de monede din argint dacic.

În anul 2007, graţie florei şi faunei de aici a fost înfiinţat, ca o măsură de protecţie "Situl Natura 2000", care include şi rezervaţia geologică, şi cea arheologică. Întinsă pe 1.500 de hectare, rezervaţia trece şi peste terenurile unor localnici care şi-au văzut interesele periclitate: oamenii sunt supăraţi că nu mai pot extrage pietriş din râu şi se tem că circulaţia auto pe drumul ce traversează rezervaţia spre casele lor ar putea fi interzisă.