Cine umblă cu tertipuri devine, mai devreme sau mai târziu, victima lor. E şi cazul PDL-istului Călin Mocan, care n-a reuşit să ajungă consilier judeţean chiar dacă în 10 iunie fusese ales pe lista partidului.
În premieră pentru politica şi administraţia judeţeană, mandatul său a fost invalidat prin votul celorlalţi aleşi ai bihorenilor, care au decis că la momentul depunerii candidaturii Mocan nu îndeplinea condiţiile legale, fiind şef al Gărzii de Mediu Bihor şi, deci, ca funcţionar public cu funcţie de răspundere nu avea voie să candideze. Culmea, PDL-istul încercase să fenteze legea, dar artificiul nu i-a ieşit...
Festivitate stricată
Ceea ce trebuia să fie o sărbătoare în cariera politică a lui Călin Mocan, ales pentru prima oară prin vot cetăţenesc într-o funcţie de demnitate publică, şi nu numit într-una de conducere de către partid, s-a transformat într-o zi pe care o poate trece cu negru în calendarul personal. Sâmbăta trecută, la constituirea noului Consiliu Judeţean, în care a fost ales ca al şaptelea şi ultim reprezentant al PDL, Mocan a aflat că nu va ocupa această poziţie în următorii patru ani. Cel puţin nu fără a mai lupta încă o dată pentru ea. Dar nu în faţa alegătorilor, ci a judecătorilor!
Motivul? În baza unei solicitări a Prefecturii, care a constatat că pe 1 mai, la depunerea candidaturii, Mocan, pe atunci prim-comisar al Comisariatului Judeţean al Gărzii de Mediu, avea calitatea de funcţionar public cu funcţie de răspundere şi, ca atare, nu putea candida, Comisia de validare a CJ, formată din cinci aleşi, a propus plenului să nu-i valideze mandatul. Iar votul i-a fost defavorabil, Mocan neobţinând majoritatea necesară validării: "pentru" s-au pronunţat doar 6 consilieri (dintre care 5 din PDL), în timp ce 26 s-au abţinut şi 2 au votat contra validării.
A fost primul scandal al noului CJ. Liderul grupului PDL, Ionel Avrigeanu, a acuzat prompt "restul lumii" de săvârşirea unei nedreptăţi. Mocan însuşi a avertizat că va ataca hotărârea CJ în justiţie şi a cerut consemnarea modului în care a votat fiecare ales. "Să se ştie cine va trebui să plătească daune!", a ameninţat el. După care a căzut pe fotoliul unde se aşezase la masa Consiliului, refuzând să-l părăsească până la finalul şedinţei. Asta chit că nu i s-a mai permis nici să depună jurământul, nici să voteze celelelte chestiuni de pe ordinea de zi, de la alegerea celor doi vicepreşedinţi până la a comisiilor de specialitate.
"Surpriză" previzibilă
Situaţia lui Mocan putea fi prevăzută, totuşi, încă de acum două săptămâni. Imediat după alegeri, BIHOREANUL a dezvăluit că PDL-istul profitase de relaţii şi de partid pentru a ocoli Legea funcţionarilor publici, căreia - ca şef al Gărzii de Mediu - trebuia să i se supună. Potrivit acesteia, „funcţionarii publici cu funcţii de conducere pot candida pentru o funcţie de demnitate publică numai în condiţiile încetării raporturilor de muncă", măsura fiind luată tocmai pentru a împiedica funcţionarii să-şi folosească poziţiile pentru pune instituţiile în slujba partidelor sau a lor personală.
Aşa cum arăta BIHOREANUL, Mocan găsise o soluţie pentru a candida fără să renunţe la fotoliul de şef. Legal, credea el. Pentru că simplii funcţionari, fără funcţii de conducere, pot candida doar suspendându-şi raporturile de muncă, PDL-istul s-a „retrogradat" temporar ca lefegiu de rând la Comisariatul Judeţean Cluj al Gărzii, până la 11 iunie, adică după alegeri, când urma să-şi reia funcţia de la Oradea. Pe 23 aprilie, când Guvernul era condus de Mihai Răzvan Ungureanu, iar Garda Naţională de Mediu de unul din cei mai influenţi lideri ai PDL, Silvian Ionescu, Mocan şi-a cerut „mutarea temporară pe o funcţie de execuţie, pentru o perioadă de două luni, în condiţiile legii". Ionescu i-a aprobat cererea ultrarapid, într-o singură zi, iar după încă o zi i-a aprobat şi suspendarea din funcţia de simplu „comisar I la Comisariatul Cluj".
Trucurile lui Mocan au fost descoperite abia după schimbarea Guvernului, când la conducerea GNM a ajuns orădeanul Ovidiu Dăescu. Prefectura Bihor a trimis CJ o solicitare pentru a-i analiza legalitatea candidaturii, iar câte una Gărzii Naţionale de Mediu şi Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici.
Contre pe chichiţe
Dacă nici conducerea GNM, nici cea a ANFP nu s-au mai pronunţat fiindcă pe 12 iunie Mocan şi-a depus demisia din calitatea de angajat al Gărzii, în schimb secretariatul CJ a considerat că situaţia lui Mocan nu permite validarea mandatului său de consilier judeţean.
De ce anume? Explicaţia a dat-o preşedintele Comisiei de validare, Traian Bogdan (foto), şi el tot jurist. "E adevărat că, din punct de vedere formal, la momentul depunerii candidaturii domnul Mocan avea calitatea de funcţionar public suspendat, şi din acest punct de vedere nu încălca legea, dar prin faptul că mutarea sa de pe funcţia de conducere de la Oradea pe cea de execuţie de la Cluj era doar temporară, şi-a păstrat, tot formal, funcţia de conducere. Or, dacă şi-a păstrat funcţia de conducere, a încălcat Legea funcţionarilor publici, care cere imperativ ca funcţionarii cu funcţii de conducere să candideze numai dacă în prealabil îşi încetează relaţiile de muncă cu instituţia. Domnul Mocan şi-a încetat relaţiile de muncă cu Garda abia pe 12 iunie, deci la o lună şi 11 zile după ce şi-a depus candidatura", a spus Bogdan.
La fel ca juriştii Prefecturii şi ai CJ, şeful Comisiei de validare e convins că, chiar dacă va ataca hotărârea de Consiliu în instanţa de contencios administrativ, Mocan va pierde procesul şi, în acest caz, PDL va propune înlocuirea sa în Consiliu cu următorul candidat de pe listă: Mihai Toderici, fost consilier şi în mandatul trecut. Aşa că, şi în cazul lui Mocan, se confirmă încă o dată zicala cu socoteala avantajoasă de acasă şi cea păguboasă din târg...
AVEM CONSILIU
Oameni vechi şi noi
După scrutinul din 10 iunie, săptămâna trecută au fost finalizate şi formalităţile pentru ca noii aleşi ai bihorenilor să treacă la treabă. Startul l-a dat vineri noul preşedinte al Consiliului Judeţean, liberalul Cornel Popa (foto), care a depus jurământul în faţa preşedintelui Tribunalului Bihor, Constantin Manoliu, şi a prefectului Claudiu Pop.
Întrebat cu ce gând porneşte pe noul drum, Popa a spus că trebuie să construiască o echipă împreună cu care îşi va duce la bun sfârşit proiectele, exprimându-şi încrederea că în această echipă se vor regăsi angajaţii CJ, deoarece în cei 4 ani de mandate „este de tras". El a adăugat că, între altele, va face demersuri să obţină salarii motivante pentru angajaţii CJ şi a enumerat printre priorităţi întreaga infrastructură de transport şi canalizare din judeţ.
O zi mai târziu, a fost rândul consilierilor judeţeni să depună jurământul, în cadrul şedinţei de constituire a noului CJ. Aşa cum era de aşteptat, conform înţelegerii dintre PNL, PSD şi UDMR, liderii celor din urmă două formaţiuni, Ioan Mang şi Alexandru Kiss, au fost votaţi vicepreşedinţi. USL şi UDMR controlează şi cele 7 comisii de specialitate ale Consiliului, niciun reprezentant al PDL sau PPDD neprimind vreo poziţie în conducerea acestora.