Ciclul bugetar al UE s-a încheiat, constructorii au predat lucrările, investiţiile au intrat în folosinţa orădenilor. La solicitarea BIHOREANULUI, Primăria a tras linie sub cele 57 de proiecte implementate în perioada 2008-2016.
Rezultatele sunt incontestabile. Oradea a atras fonduri nerambursabile de 660 milioane lei, la care a contribuit cu circa 256 milioane lei, ceea ce înseamnă că peste 70% din lucrări s-au făcut din bani europeni.
Proiectele în cifre
CET pe gaz, aquapark, drum rapid, poduri peste şoseaua de centură... Probabil toate s-ar fi construit, mai devreme sau mai târziu, din banii oraşului, dar în niciun caz aşa repede cum s-a făcut cu cofinanţările de la UE. Primăria a încercat să profite la maximum de oportunitate. "Oradea este pe locul unu sau doi în ţară din punct de vedere al atragerii fondurilor europene. Clasamentul nu este încă final, pentru că toate primăriile din ţară sunt angrenate în procese prin care contestă corecţiile financiare", spune primarul Ilie Bolojan (foto).
Conform unei statistici făcute de contabilii municipalităţii, la cererea BIHOREANULUI, în perioada 2008-2016, până la încheierea precedentului ciclu bugetar european, municipalitatea a implementat 57 proiecte cu finanţare europeană, contractate la o valoare de aproape 1 miliard de lei, din care în urma licitaţiilor suma plătită efectiv a scăzut la 919,1 milioane lei.
Din aceasta, 660,2 milioane lei o reprezintă fondurile UE şi alocările de la bugetul de stat atrase de municipalitate, iar 256,2 milioane lei sunt contribuţiile oraşului şi cheltuielile neeligibile ce au trebuit acoperite. Diferenţa de 2,6 milioane lei o reprezintă contribuţiile individuale ale orădenilor, cum s-a întâmplat în cazul proiectelor de reabilitare termică a blocurilor, unde proprietarii au achitat partea lor din costuri.
Un leu din trei
Spre comparaţie, la un buget de investiţii din fonduri proprii de circa 110 milioane lei, aşa cum are programat oraşul pentru anul acesta (la un nivel record), municipalitatea a atras în opt ani finanţări nerambursabile de patru ori mai mari. Asta înseamnă că investiţiile au fost implementate cel puţin cu patru ani mai repede decât ar fi reuşit Primăria cu resursele proprii. "Pentru fiecare leu investit de oraş am atras peste 2 lei din fonduri europene. Proiectele implementate au fost finanţate în proporţie de circa 72% din fonduri europene şi de 28% din fonduri proprii", spune şeful Direcţiei Management Proiecte cu Finanţare Internaţională, Marius Moş (foto).
În majoritatea cazurilor, contribuţia municipalităţii la implementarea proiectelor a fost de 2%, dar au existat şi excepţii. "La proiectele mari, cum a fost amenajarea parcului industrial, construcţia aquapark-ului şi a drumului rapid, care au şi o finalitate economică, oraşul a contribuit mai mult. În unele cazuri procentul a ajuns şi la 60%, dar oricum oraşul şi-a implementat investiţia la aproape jumătate din preţ", spune Moş.
Proiecte cu "amendă"
Privind înapoi, municipalitatea putea să iasă chiar mai ieftin. În cazul a 13 din cele 57 de proiecte implementate, autorităţile de management din ministere au aplicat corecţii financiare în valoare totală de 47,7 milioane lei. Altfel spus, în loc să deconteze integral facturile de lucrări sau servicii, finanţatorul a rămas cu sume cuprinse între 5% şi 25%, cu titlu de "sancţiune" pentru nerespectarea unor condiţii din ghidul sau contractul de finanţare. O parte din acestea au fost stabilite "preventiv", până când experţii au verificat documentele, iar unele efectiv, pentru nereguli mai mult sau mai puţin închipuite.
De pildă, Primăria a completat criteriile de calificare prin "note de clarificare" şi nu prin "erate", a publicat clarificările la întrebările firmelor care s-au concurat la licitaţii doar în SEAP, nu şi în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, îngrădind accesul firmelor străine la licitaţii ş.a.m.d. Pentru a duce proiectul la bun sfârşit, Primăria a trebuit să acopere corecţiile financiare din bugetul propriu, ulterior contestând sancţiunile în instanţă. "E ca atunci când ţi se încheie un proces-verbal de contravenţie: ai varianta să plăteşti amenda sau să o conteşti în instanţă. Noi susţinem că am lucrat corect şi le-am contestat pe toate", spune Ilie Bolojan.
Mega-sancţiuni
Din totalul proceselor de până acum, Primăria a pierdut şapte, a câştigat două, a primit satisfacţie parţial în unul şi mai are pe rol, la diferite instanţe, cam de două ori atâtea. Numai pe proiectul privind reabilitarea sistemului de termoficare cu înlocuirea magistralelor I şi III şi pentru construirea noului CET pe gaz corecţiile financiare aplicate se ridică la 30,6 milioane lei, dar Primăria a intentat Ministerului Mediului patru procese.
"Toate corecţiile au fost aplicate, noi zicem că nejustificat, pentru derularea procedurii de achiziţii. Reprezentanţii Ministerului au susţinut că unii experţi nu îndeplineau condiţiile minimale pe care noi le-am considerat satisfăcute, că am îngrădit posibilitatea companiilor din alte ţări ale Europei să se prezinte la licitaţie cerând participanţilor să deţină autorizaţie ANRE sau cerând experţi în audit atestaţi în România, pentru că evident aveam nevoie de oameni familiarizaţi cu legislaţia românească", spune managerul de proiect Ioan Maghiar (foto).
Printre proiectele cu corecţii se mai numără amenajarea campusului şcolar Partenie Cosma (5,3 milioane lei), construirea aquapark-ului Nymphaea (4,3 milioane lei), reabilitarea Cetăţii (3,9 milioane lei) şi amenajarea Parcului Industrial Eurobusiness (1,9 milioane lei), toate în diferite stadii ale proceselor de contestare.
Cu stângul în dreptul
Însă nu toate proiectele au mers şnur. Spre exemplu, amenajarea Pieţei Unirii, chiar dacă nesancţionată de finanţator, a presupus lucrări suplimentare de 2,9 milioane lei faţă de cele prevăzute. "La începerea lucrărilor s-a constatat că grosimea stratului de asfalt era mult sub cei 20 cm din proiect, iar constructorul a spus că garantează durabilitatea lucrărilor doar dacă toarnă o placă de beton, lucru care s-a şi întâmplat", spune viceprimarul Mircea Mălan. La fel, după două încercări eşuate de a reface pavajul din pasajul Vulturul Negru, ca să nu înapoieze suma integral finanţatorului pentru că nu a dus proiectul la bun sfârşit, municipalitatea a preferat să returneze 13.700 lei şi să investească suplimentar 1,7 milioane lei pentru a înlocui mozaicul din proiectul iniţial cu marmură şi granit.
Vizibil din toate colţurile oraşului, cel mai răsunător eşec este amenajarea grădinii publice Ciuperca, distrusă anul trecut în noiembrie de o alunecare de teren, pe fondul defrişărilor masive şi fundării insuficiente a amenajărilor. Chiar dacă Primăria nu a primit deocamdată corecţii financiare la proiectul de 8 milioane lei, lucrările de consolidare vor costa 1,6 milioane lei, iar refacerea amenajărilor va fi plătită separat. Convingerea primarului Bolojan e că lucrările de refacere vor fi recuperate ulterior de la vinovaţi. Numai că până atunci cheltuiala va fi suportată din buzunarul orădenilor. Nevinovaţi...
PLANURI MARI
Linie de tramvai, drum rapid, pod nou...
Chiar dacă încă nu toate ghidurile de finanţare au fost publicate, funcţionarii Primăriei se pregătesc deja să depună proiecte în noul ciclu de finanţare UE. "Va fi mai greu, pentru că solicitanţii sunt mult mai bine pregătiţi, competiţia e mai dură, iar finanţatorul mult mai rigid", crede şeful DMPFI, Marius Moş.
Pe lista proiectelor vizate de municipalitate se numără prelungirea liniei de tramvai din Calea Aradului până în Nufărul (12 milioane euro), extinderea drumului rapid de la podul Teodor Neş până în sensul giratoriu de lângă Real II (8,9 milioane euro) şi construirea unui pod nou peste Criş în zona fostului centru de calcul (3,1 milioane euro). Primăria mai vrea să demareze anul acesta a doua etapă a lucrărilor pentru înlocuirea reţelelor de termoficare, construirea unui corp nou de clădire pentru Unitatea de Primire Urgenţe a Spitalului Judeţean şi reabilitarea străzii Alecsandri.