Deputatul UDMR Szabo Odon a afirmat vineri, într-o conferinţă de presă, că municipalitatea şi Inspectoratul Şcolar Bihor au utilizat criterii „incorecte" pentru a restructura reţeaua şcolară din Oradea, operaţiune ce include şi desfiinţarea şcolii Iuhasz Gyula din cartierul Episcopia Bihor, pe motiv că „nu-şi acoperă cheltuielile" prin finanţarea per elev de la Ministerul Educaţiei.
Criteriu incorect
„Dacă acest criteriu s-ar fi aplicat corect, doar patru şcoli nu s-ar fi desfiinţat în Oradea: Colegiul Naţional Mihai Eminescu (care îşi acoperă cheltuielile în proporţie de 101%), Liceul Reformat Lorrantffy Zsuzsanna (102%), Grădiniţa cu program prelungit nr. 46 (102%) şi Colegiul Tehnic Mihai Viteazu (112%). Inclusiv Colegiul Naţional Emanuil Gojdu şi Liceul Teoretic Ady Endre ar fi trebuit desfiinţate pe acest normativ", a spus deputatul.
Szabo a concluzionat că, de fapt, alocările financiare de la Ministerul Educaţiei nu ţin seama că în şcolile bune profesorii au gradul didactic I, vechime în muncă şi sporuri, astfel că e logic ca finanţarea per elev să nu acopere cheltuielile la fel ca într-o şcoală cu mulţi elevi ai cărei profesori sunt debutanţi şi, deci, au salarii mai mici.
Având în vedere situaţia, Szabo Odon a afirmat că UDMR şi comunitatea maghiară sunt deranjate de faptul că, prin actualizarea reţelei şi a planului de şcolarizare, ar urma ca din viitorul an şcolar să fie desfiinţată şcoala Iuhasz Gyula, mai ales că aceasta înseamnă 25% din cele patru unităţi de învăţământ de stat cu predare în limba maghiară din Oradea.
Nu suntem o povară
Pe de altă parte, deputatul a prezentat cifre obţinute de la Direcţia Finanţelor Publice care, potrivit spuselor sale, arată că „învăţământul în limba maternă nu este o povară pentru autorităţile publice".
Conform cifrelor, învăţământul exclusiv în limba maghiară din judeţ (şcoli cu predare doar în limba maghiară) şi-a acoperit cheltuielile în precedentul an şcolar în proporţie de 102%, cel majoritar maghiar (cu majoritatea claselor în limba maghiară, dar şi cu 1-2 clase în limba română) şi-a acoperit cheltuielile în proporţie de 100%, în timp ce şcolile majoritar româneşti (cu 1-2 clase maghiare) şi-au acoperit cheltuielile la un nivel de 92%, iar şcolile exclusiv româneşti în proporţie de 90%. De asemenea, învăţământul german îşi acoperă cheltuielile la un nivel de 76%, cel majoritar slovac de 52%, iar cel exclusiv slovac de 50%.
Concluzia? „Nu pe seama învăţământului în limba maternă trebuie să rezolvi problemele învăţământului din Bihor, ci problemele trebuie rezolvate la nivelul întregii ţări prin schimbarea normativelor (n.r. - finanţării per elev)", a spus deputatul UDMR.
Şi popi, şi electronişti
Szabo Odon a afirmat, în fine, că UDMR este de acord cu eficientizarea învăţământului în limba maghiară, dar acest lucru trebuie făcut „la propunerea noastră". În acest sens, UDMR a avut discuţii cu cei doi episcopi maghiari din Oradea, cel romano-catolic Bocskei Laszlo şi cel reformat Csuri Istvan, pentru restructurarea celor două licee confesionale, Szent Laszlo şi Lorrantffy Zsuzsanna, astfel încât acestea, pe lângă clasele cu profil teologic, să aibă pe viitor şi clase profesionale.
„La Szent Laszlo să fie şi clase de economie, turism şi servicii, iar la Lorrantffy şi clase de electronică, electrotehnică şi mecatronică", a spus deputatul UDMR, arătând că în acest fel normele didactice parţiale ale profesorilor, răspândite acum la mai multe şcoli maghiare din oraş, ar fi integrale în cele două unităţi confesionale-profesionale.
Practic, clasele profesionale maghiare ar fi centralizate în cele două unităţi după acelaşi model în baza căruia Primăria a reunit deja clase profesionale de la mai multe unităţi din oraş sub umbrela Şcolii Profesionale Eurobusiness.