Preşedintele Consiliului Judeţean, Pásztor Sándor, a reuşit să-i învrăjbească pe angajaţii Teatrului Regina Maria printr-un act nelegal. Pe 8 aprilie, politicianul a trimis în şomaj tehnic, cu de la sine putere, salariaţii instituţiilor de cultură subordonate CJ Bihor, dar nu pe toţi: şefilor le-a dat liber să suspende contractele de muncă ale subalternilor, dar pe ei înşişi să se scutească de „sacrificiu”, ca să-şi păstreze lefurile intacte.

Actriţa Ioana Dragoş Gajdó a cerut oficial anularea actului, avertizând că altfel se va adresa Justiţiei, însă scoate la iveală şi alte aberaţii din Teatru, patronate chiar de directorii puşi în funcţii de actuala conducere a CJ Bihor.

„Nu sunt angajata lui Pásztor”

Premieră la Consiliul Judeţean, înregistrată vineri, 8 mai. Actriţa Ioana Dragoş Gajdó a depus la Registratură o plângere prealabilă împotriva preşedintelui Pásztor Sándor, autorul Dispoziţiei nr. 96/8 aprilie 2020, prin care a trimis în şomaj aproximativ 500 de angajaţi ai instituţiilor de cultură din subordinea CJ.

„O asemenea decizie nu aparţine, potrivit legii, unui singur om, fie el şi preşedintele Consiliului Judeţean Bihor. Eu nu sunt angajata dlui Pásztor Sándor, sunt angajata Teatrului Regina Maria, iar teatrul e subordonat CJ, care nu a adoptat nicio Hotărâre privind trimiterea în şomaj tehnic a salariaţilor instituţiilor de cultură”, a explicat actriţa BIHOREANULUI. „Dacă nu voi primi un răspuns în termenul legal sau dacă răspunsul va fi necorespunzător, mă voi adresa Justiţiei”.

Şefii, „mai egali”

Artista a aflat din BIHOREANUL despre Dispoziţia pe care juriştii Prefecturii o consideraseră şi ei nelegală, motiv pentru care prefectul i-a şi cerut lui Pásztor revocarea ei, fără însă a primi răspuns. În demersul său, Dumitru Ţiplea invocase acelaşi argument, şi anume că singurul for care putea hotărî trimiterea în şomaj tehnic a instituţiilor de cultură era plenul CJ, căruia Pásztor i s-a substituit abuziv.

Gajdó acuză, însă, că a fost încălcată nu doar legea administraţiei publice locale, ci şi cea a dialogului social. „Noi, angajaţii Teatrului, nu am fost întrebaţi, nu am fost consultaţi”. Mai mult, deşi activitatea instituţiilor de cultură a fost suspendată, şefii acestora nu au fost trimişi şi ei în şomaj tehnic. „De la Teatrul Regina Maria, de pildă, managerul interimar Elvira Rîmbu, directorul administrativ Andrei Krausz şi cei trei directori artistici - Leontin Ciucur, Şerban Borda şi Andrian Locovei - nu au fost în şomaj tehnic. Veniturile lor, implicit, nu au fost reduse”, a subliniat actriţa, supărată „nu că altul încasează mai mulţi bani, ci de încălcarea unor principii”.

Atinşi la bani

Prin Dispoziţia sa, Pásztor Sándor (foto) a ordonat managerilor instituţiilor de cultură să suspende contractele de muncă ale angajaţilor „fără avizul altor organe deliberative constituite la nivelul fiecărei instituţii”, cu menţiunea că vor primi „o indemnizaţie de 75% din salariul de bază”, fixând termen de 5 zile pentru aplicarea ordinului şi desemnându-i responsabili de executarea lui pe Elvira Rîmbu (director interimar la Teatrul Regina Maria), Czvikker Katalin (managerul Teatrului Szigligeti), Aurel Chiriac (Muzeul Ţării Crişurilor), Mircea Jacan (Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale), Ligia Mirişan (Biblioteca Judeţeană) şi Meleg Vilmos (Filarmonică).

Angajaţii ale căror contracte de muncă au fost suspendate au pierdut substanţial din venituri în perioada stării de urgenţă, în condiţiile în care celelalte instituţii publice a căror activitate a fost suspendată au luat măsuri mai bânde. Teatrul din Târgu Mureş, de exemplu, şi-a trimis personalul în concediu, ceea ce a permis actorilor să beneficieze de lefurile integrale, bineînţeles, fără sporuri.

„O nemărginită nesimţire”

Actriţa Ioana Dragoş Gajdó afirmă că discriminarea între angajaţii Teatrului este o picătură care i-a umplut paharul nemulţumirilor, iar asta deoarece actuala conducere abuzează de funcţii de peste doi ani, după ce actorul Daniel Vulcu a fost mazilit de şefii CJ Bihor pentru „vina” de a fi membru PNL.

„De doi ani depun la Teatru o mulţime de petiţii, am devenit „nebuna de Gajdó”. Fie nu mi s-a răspuns deloc, fie mi s-a răspuns cu o nemărginită nesimţire”, spune actriţa. A reclamat, de pildă, faptul că nu au mai fost programate spectacole în care era distribuită, chiar dacă au avut succes la public, nu a fost solicitată la castinguri pentru noi spectacole, nu a fost lămurită de ce artiştii Teatrului Regina Maria au salarii mai mici decât colegii de la Szigligeti ş.a.m.d. „Înainte, pe vremea lui Vulcu, Elvira zicea că merge până la ONU, că face greva foamei. După ce a ajuns în locul lui Vulcu, s-a retras şi din procesul intentat conducerii Consiliului Judeţean”.

O „etică” comunistă

Actrița afirmă că actuala direcţiune are mentalităţi comuniste, dovadă fiind impunerea unui Cod de Etică aberant, pe care fiecare angajat a fost obligat să-l semneze fără nicio discuţie prealabilă.

La articolul 34, Codul interzice „relaţiile sentimentale” dintre artişti şi „beneficiarii instituţiei”, care nici măcar nu au fost definiţi ca fiind spectatorii. La articolul 3, o enormitate şi mai şi: „Angajaţii Teatrului sunt obligaţi să aibă o atitudine obiectivă, neutră, faţă de orice interes politic, economic, religios sau de altă natură în exercitarea funcţiei”, adică o îngrădire evidentă a drepturilor constituţionale la libertatea de conştiinţă şi de expresie.

De asemenea, actorii nu au voie „să participe la strângeri de fonduri” sau „să acorde sprijin logistic candidaților la funcţii alese”, ba nici măcar „să colaboreze cu persoane care fac donații unor partide”. „Cum ar urma să procedeze un actor? Trimite orice persoană cu care intră în contact la notar să dea o declarație că nu este sponsorul unui partid? Sau, dacă e invitat să recite la lansarea unei cărți de poezie, refuză dacă nu are dovada că poetul sau organizatorii nu susţin un partid?”, întreabă artista.

Din carantină...

Directoarea interimară a Teatrului se apără, susţinând că, în ciuda menţionării numelui său în Dispoziţia emisă de şeful CJ, ea nici nu a participat la „consultările” lui Pásztor cu şefii instituţiilor de cultură şi nici nu a aplicat ordinul, dintr-un motiv simplu: în acea perioadă, era în carantină la domiciliu, cu întreaga familie, după ce unul dintre membrii acesteia a fost diagnosticat cu coronavirus.

„Eu am fost în concediu medical, iar reprezentant legal a rămas directorul administrativ, Andrei Krausz, până când s-a emis Ordonanţa Militară nr. 3, care a restricţionat deplasările persoanelor de peste 65 de ani. Cum el are 65 de ani, a intrat apoi în concediu şi el, iar conducerea Teatrului au asigurat-o directorii artistici - Andrian Locovei, Leontin Ciucur şi Şerban Borda. Pe rând, au intrat şi aceştia în concediu”, spune Elvira Rîmbu (foto). În concediu, nicidecum în şomaj tehnic!

... în defensivă

Referitor la acuzele aduse de Gajdó privind conducerea abuzivă pe care o exercită, directoarea susţine că sunt neîntemeiate. „A participat la toate castingurile, dar nu le-a luat pe toate. Pe vremea lui Vulcu era în toate spectacolele. Nu a fost marginalizată deloc. În orice spectacol erau Balint (n.r. – Richard Balint) şi Gajdó, Balint şi Gajdó... Dar mai sunt şi alţi colegi cărora trebuie să li se dea de lucru”, se apără directoarea.

Cât despre Codul de etică controversat - care i-ar fi interzis actoria, de pildă, marelui Ion Caramitru, dacă acesta i-ar fi fost subaltern -, managerul interimar a refuzat orice explicaţie, afirmând că persoanele care pot da lămuriri sunt şefa Biroului de Resurse Umane şi jurista instituţiei. Alte două privilegiate care nu au intrat în şomaj tehnic, pentru că, precum ceilalţi patru directori, au fost indispensabile şi în vreme de pandemie, la fel ca înainte...

DOAR „RECOMANDĂRI”
Pásztor: responsabili sunt directorii

După ce actriţa Ioana Dragoş Gajdó a dezvăluit că a contestat Dispoziţia prin care a trimis abuziv în şomaj tehnic personalul instituţiilor de cultură, preşedintele CJ Bihor, Pásztor Sándor, l-a pus pe purtătorul de cuvânt Simon Adrian să emită un comunicat în care a pretins, cu tupeu, că de fapt ar fi făcut doar o „recomandare”, cei care şi-au asumat responsabilitatea aplicării lui fiind şefii instituţiilor de cultură.

În aceste condiţii, nu-i de mirare că aceştia l-au executat tot fără a se trimite şi pe ei în şomaj. De exemplu, directorul Centrului pentru Promovarea Culturii Tradiţionale, Mircea Jacan, a decis să nu suspende contractele de muncă a „4-5 angajaţi” din cei 11, pe motiv că „un director nu poate fi trimis în şomaj tehnic, nici casiera, nici contabila, pentru că am avut facturi de plătit, trebuia răspuns la telefon...”.

Din 112 angajaţi, directorul Muzeului Ţării Crişurilor, Aurel Chiriac, a trimis în şomaj tehnic 52, dar precizează că a făcut-o „cu acordul lor”, iar Ligia Mirişan, directoarea Bibliotecii Judeţene, afirmă că a suspendat contractele a 50 din cei 71 de salariaţi.