Aproape 50% dintre români cred că regimul comunist a fost bun atât pentru ei, cât și pentru România, arată un recent sondaj sociologic, proporția fiind mai mare decât oricând în ultimele trei decenii.
Sociologii avertizează că „mitologia” aceasta, contrară realității, ar trebui combătută de elitele intelectuale, politice și economice, dar și de către presă.
Cine ni-s nostalgicii?
În opinia a 48,1% dintre români, regimul comunist a însemnat un lucru bun pentru România (față de 45,5% în noiembrie 2013), în timp ce numai 42,2% consideră contrariul (față de 44,7% în urmă cu 10 ani). Aproape o zecime din persoanele chestionate, mai precis 9,7%, nu răspund la această întrebare.
De asemenea, 46,4% dintre români cred că în perioada comunistă se trăia mai bine decât în prezent (față de 44,4% în noiembrie 2013), 34,2% că se trăia mai rău (față de 33,6% în urmă cu 10 ani), iar 13,7% că se trăia la fel (față de 15.6% în noiembrie 2013), în timp ce 5,7% dintre persoanele intervievate nu au răspuns la această întrebare sau au afirmat că nu știu ce răspuns să dea.
Datele, considerate șocante, sunt indicate de un recent sondaj INSCOP, efectuat între 20-27 noiembrie 2023 la comanda News.ro, prin intervievarea telefonică a unui eșantion de 1.100 de persoane, considerat reprezentativ.
Potrivit unui comunicat dat publicității miercuri de INSCOP, au convingerea că în perioada comunistă trăiau mai bine persoanele cu educație primară, cele inactive din rândul celor potențial active, locuitorii din mediul rural, cei cu venituri mai mici, precum și locuitorii regiunilor din Sudul și Estul țării.
De ce și ce e de făcut?
„Aparent este şocant ca aproape jumătate dintre români să declare că regimul comunist a însemnat un lucru bun pentru România şi tot aproape jumătate să declare că în perioada comunistă se trăia mai bine decât în prezent. Realitatea obiectivă şi absolut toate datele arată clar că nivelul de trai de astăzi, avuţia naţională, drepturile şi libertăţile sunt net superioare situaţiei de dinainte de 1989”, arată sociologul Remus Ștefureac, director în cadrul INSCOP.
Potrivit acestuia, totuși, între realitate și percepţia publică este o diferență, pentru aceasta din urmă „existând nişte explicaţii, unele parţial obiective, altele parţial subiective, care alimentează acest sentiment acut de nostalgie”.
Printre aceste explicații ar fi „nemulţumirea conjuncturală puternică a populaţiei faţă de prezentul marcat de crizele succesive din ultimii ani, culminând cu inflaţia galopantă care a afectat serios nivelul de trai, distribuţia inegală a avuţiei naţionale din prezent, care măreşte puternic diferenţele dintre categoriile afectate de sărăcie şi populaţia care are venituri medii-mari, nostalgia personală a unei părţi a populaţiei faţă de perioada tinereţii proprii, procesul de socializare şi educare a tinerilor care învaţă de la adulţii nostalgici despre avantajele iluzorii ale acelei perioade (loc de muncă sigur, casă asigurată de stat), stimularea unor mituri din perioada comunistă prin campanii agresive derulate de vectori politici în special în spaţiul online”.
Concluzia cercetătorului este că „toate acestea au dus la o mitologizare a beneficiilor comunismului pentru pături tot mai largi de populaţie, alimentând în prezent, pe fondul atrofierii memoriei colective, alegeri politice nefericite”, iar „contracararea acestei tendinţe este o responsabilitate mai largă care revine elitelor intelectuale, elitelor politice, economice şi mass-media”.