Sorbonei la ciupeală: Universitarii orădeni îşi umflă salariile cu merite inventate

Decisă anul trecut de Guvern, tăierea lefurilor bugetarilor cu 25% a trecut totuşi nesimţită pentru unii dintre angajaţii Universităţii Oradea, care au compensat pierderea prin încasarea unor gradaţii de merit în cuantum de fix 25% din salariile de bază.

Pentru că legea permite acordarea unor asemenea recompense în instituţiile publice, dar numai pentru o infimă parte a personalului, trierea s-a făcut nu doar în baza rezultatelor profesionale reale, ci şi a meritelor auto-atribuite de beneficiarii înşişi, majoritatea deţinători ai unor poziţii-cheie: rector, prorectori, decani, prodecani, directori de departamente, secretare. Asta în timp ce restul salariaţilor a rămas cu salariile ciuntite, iar unii au fost concediaţi tocmai din lipsă de fonduri...

Sămânţă de scandal

În Universitate, acordarea gradaţiilor de merit a fost mereu motiv de frustrări, deoarece, conform legii, de aceste recompense poate beneficia doar 16% din totalul celor 1.400 de angajaţi. Miza e şi ea pe măsură, căci gradaţia de merit reprezintă 25% din salariul de bază, ceea ce pentru un conferenţiar înseamnă un plus de circa 700-800 de lei lunar, iar pentru un profesor 1.200-1.500 de lei, cât un întreg salariu de asistent.

Primele semne de nemulţumire au apărut anul trecut, când banii au început să se împartă în baza unor fişe de autoevaluare pe care le completează angajaţii înşişi şi care apoi trebuie verificate de şefii de catedre din facultăţi şi de Comisia de Calitate a Universităţii. Sorboneii cu tupeu şi cu "spate" şi-au falsificat fişele, consemnând în ele lucrări ştiinţifice pe care nu le-au realizat ori contribuţii la congrese şi simpozioane unde fie nici nu au participat, fie au făcut-o ca simpli spectactori, fără să prezinte vreo lucrare.

La vremea respectivă, BIHOREANUL a încercat să verifice acest gen de practici întâlnite mai ales la Medicină, dar fără succes, căci accesul la documente a fost blocat de către decanul Gheorghe Bumbu, prodecanul Simona Bungău şi rectorul Cornel Antal. Pretextul? "Sunt acte cu informaţii de natură personală", a invocat Antal, ca şi cum rezultatele ştiinţifice ale cadrelor didactice ar fi confidenţiale sau datele solicitate ar fi vizat aspecte din viaţa intimă a profesorilor.

Şefi merituoşi...

Nemulţumirile s-au acutizat după publicarea pe site-ul Universităţii a listei cu beneficiarii gradaţiilor de merit. Motivul? Din cele 30 de cadre didactice recompensate, 16 (mai mult de jumătate) au funcţii administrative, iar alţi 13 premiaţi provin din rândul secretarelor şi şefilor de departamente, compartimente şi birouri. Lista era deschisă de rectorul Cornel Antal şi continua cu prorectorii Iacob Hanţiu, Ioan Felea, Teodor Leuca şi Teodor Jurcuţ, cu secretarul ştiinţific Sorin Curilă, cu decani şi prodecani precum Nicu Dumitraşcu (Teologie), Lia Pop (Ştiinţe Politice), Floare Chipea (Socio-Umane), Aurora Mancia (Construcţii-Arhitectură), Vasile Bara (Mediu), Anca Dodescu (Economice), Ioan Simuţ (litere), Simona Bungău (Medicină), soţii Mircea şi Cornelia Gordan (Inginerie Electrică şi Tehnologia Informaţiei), Vasile Marcu (director Departamentul de Perfecţionare a Cadrelor Didactice).

... şi harnicele lor secretare

Între birocraţi, cap de listă a figurat Maria Durgău, fosta secretară-şefă a Universităţii, implicată alături de fostul rector, Teodor Maghiar, în scandalul falsificării cifrei de şcolarizare, devenită conferenţiar după ce "Unchiul" a făcut-o doctor în ştiinţe, şi răsplătită acum la recomandarea actualului rector pentru fosta ei calitate de secretară. "Consider că doamna inginer Durgău Maria îndeplineşte calificativul Foarte Bine şi recomand acordarea gradaţiei de merit", a garantat Antal.

De asemenea, au mai primit gradaţii Monica Vancea, Liana Tătar şi Aurelia Băgăian Nicula (toate trei de la Ştiinţe Economice), Lucia Sabău (Inginerie Managerială şi Tehnologică) şi Monica Poinar (Drept), toate pe baza unor criterii irelevante pentru nişte secretare: "capacitatea de a coordona echipa, abilităţi de mediere şi negociere, capacitatea de a rezolva problemele, creativitate şi spirit de iniţiativă, capacitatea de a lucra în echipă, capacitatea de a comunica, respectul faţă de lege". În fine, au mai fost îndestulate şi alte funcţionare de încredere, ca Roman Pompilia (şef Resurse Umane), Aurica Bărui (secretară de prorector), Angela Berinde (şef Birou Diplome) şi Lucia Danciu (Compartiment Audit).

Farmacista "Pristanda"

Anul acesta, acordarea gradaţiilor nu a fost încă făcută, dar acuzele de impostură au început deja să curgă. Cea mai arătată cu degetul, la Medicină, e profesoara de farmacie Simona Bungău (foto), prodecan al facultăţii, despre care mai multe cadre susţin că şi-a înşirat meritele la fel cum număra Pristanda steagurile în teatrul lui Caragiale. "Fişa de autoevaluare are patru secţiuni, vizând materialele didactice elaborate, rezultatele cercetării ştiinţifice, prestigiul profesional şi activitatea în comunitatea academică. Doamna prodecan şi-a umflat bilanţul la ultimele două criterii", susţine un conferenţiar care, bineînţeles, nu vrea să-şi decline identitatea.

În ce constă falsul? Conform procedurii de autoevaluare, dacă de pildă un cadru didactic este membru în colectivele unor reviste de specialitate, pentru fiecare are dreptul la 5 puncte. Prodecăniţa, însă, a luat în calcul şi vechimea în fiecare colectiv. Ca atare, în loc să înmulţească 5 puncte cu 2 colective şi să-i rezulte 10 puncte, a adunat numărul de ani din fiecare colectiv. Cum într-unul lucrează de 2 ani şi în celălalt de 5 ani, a obţinut în total 7 ani, pe care i-a înmulţit cu cele 5 puncte, rezultându-i astfel 35 de puncte, deci cu 25 mai mult decât i se cuvenea. La fel a procedat şi cu punctajul pentru apartenenţa în patru societăţi profesionale, unde în loc să înmulţească 5 cu 4 şi să-i dea 20 de puncte, a pus la socoteală şi vechimea, obţinând astfel 140 de puncte, deci cu 120 mai mult decât era corect. Iar seria continuă şi la alte criterii din fişa de autoevaluare...

Nu-i a mea, a mea este

Când BIHOREANUL i-a cerut să explice neconcordanţele care i-au asigurat câteva sute de puncte în plus, şi deci mai mulţi bani,  profesoara a negat cu tărie că fişa i-ar aparţine. "Nu e a mea, eu totdeauna mi-o semnez, iar ce-mi arătaţi nu e semnat de mine", a spus Simona Bungău. Întrebată cum îşi explică, totuşi, că această fişă figurează oficial între fişele celorlalte cadre didactice, profesoara şi-a imaginat chiar că cineva încearcă s-o discrediteze. "Poate s-a folosit cineva de datele mele ca să mă compromită, pentru că eu am trimis fişa mea prin mail tuturor colegilor din facultate, s-o aibă drept model", a spus prodecăniţa în discuţia purtată faţă-n faţă cu reporterul.

Peste nici o jumătate de oră, însă, surpriză! Profesoara a revenit cu un telefon pentru a anunţa că, de fapt, fişa respectivă îi aparţine, dar nu o recunoscuse "din prima" deoarece a confundat-o cu o alta. Cât despre punerea la socoteală a vechimii în fiecare comitet şi comiţie din care face parte, o singură explicaţie: "Aşa trebuia!". Iar asta în ciuda procedurilor afişate pe site-ul Universităţii, în care nici vorbă nu e de aşa ceva!

Eroare tehnică

Problema este că umflarea punctajelor nu e întâlnită doar la nivel de facultăţi, ci şi la cel superior, pe Universitate, şi chiar la şeful Comisiei de Calitate, prorectorul Ioan Felea, primul care avea datoria să se asigure de acurateţea autoevaluării. În fişa acestuia, socotirea indicatorilor privind prestigiul profesional şi activitatea din comunitatea academică a fost corectă pentru fiecare subcriteriu în parte, de la calitatea de membru în colectivele de redacţie ale publicaţiilor de specialitate până la cea de membru în societăţi ştiinţifice. Însă, la totalizarea punctajelor, suma a rezultat cu peste 300 de puncte în plus faţă de cea corectă.

Profesorul recunoaşte eroarea, însă spune că a fost o greşeală "pur tehnică", care a avut loc doar pentru că şi-a completat fişa de mână, iar secretara care a redactat-o apoi la calculator a greşit cifrele. De asemenea, admite Felea, "eroarea s-a păstrat fiindcă nu mi-a corectat-o nici şeful de catedră, nici colegii din Comisia de Calitate, mizând tocmai pe faptul că eu, ca preşedinte al comisiei, nu puteam greşi". Dar, precizează el, şi cu cele 300 de puncte, şi fără ele, restul punctajului era suficient pentru a-i justifica gradaţia de merit.

O fi, însă faptul că asemenea erori se fac doar prin "înmulţirea" punctelor şi niciodată prin împuţinarea lor îndreptăţeşte pe oricine să se îndoiască şi de corectitudinea autoevaluărilor, şi de - implicit - cea a acordării gradaţiilor de merit. Căci, ca de obicei, când e vorba de Sorbonică, totul se reduce la bani...

Dacă anul trecut nu a găsit nicio eroare în autoevaluările pe baza cărora angajaţii Universităţii primesc gradaţii de merit, anul acesta Comisia de Calitate a depistat asemenea greşeli în cazul a opt asistenţi, şefi de lucrări şi conferenţiari de la diverse facultăţi. Cu toţii au fost judecaţi de către Comisia de Etică a Universităţii, care la 17 mai a propus sancţionarea lor cu avertisment scris. La şedinţa de lunea trecută, însă, Senatul universitar a refuzat validarea sancţiunilor, prezumând că cei opt au greşit fără intenţie şi hotărând că pedepsele se vor aplica abia de la anul, deoarece profesorii nu s-au învăţat nici acum să-şi completeze corect fişele de autoevaluare.