O veste bună pentru învăţământul superior orădean: Sorbonica ocupă locul 19 din 100 între universităţile din ţară. O veste proastă pentru învăţământul superior românesc: dacă Sorbonica e pe locul 19, vă daţi seama câtă carte se face la cele 81 de sub ea?

Criteriile de clasificare a universităţilor au fost destul de transparente. La cele de rangul I s-a constatat că vin la cursuri atât profesorii, cât şi studenţii. La cele ca la Oradea vin mai mult profesorii, iar la ultimele singurul lucru care vine e diploma, prin poştă.

Şi modul de predare diferă. La Universitatea Bucureşti, de pildă, predau profesori cu vechi state de servicii. La cele din categoria Sorbonicii, dascălii sunt mult mai tineri, iar la alea private studenţii din anul II le predau celor din anul I.

E regretabil totuşi că universităţile slab cotate sunt acuzate că nu fac muncă de cercetare. Am auzit de un rector care a cercetat trei luni să afle cine i-a zgâriat maşina. Iar apoi lumea a asistat la cea mai mare descoperire din facultatea respectivă: vântul a descoperit acoperişul instituţiei.

Glonţul a trecut pe lângă Sorbonica, dar acum lucrurile s-au liniştit: nu suntem în ultima categorie. Putem totuşi ajunge, pentru că facultăţile de rangul III riscă să se desfiinţeze din lipsă de studenţi. Poate doar una-două să mai rămână, pentru a putea şcoli tinerii care nu-s în stare să facă altceva în viaţă decât o carieră politică.

Pentru dezvoltarea Universităţii orădene, viitorul rector trebuie să scape de maiştrii de liceu agricol ajunşi profesori, de leprele care iau bani pentru examene şi de plagiatorii care prestează în continuare bine-mersi.