Greşelile multe şi dese, garanţia marilor insuccese. Asta ar trebui să fie deviza Companiei Naţionale pentru Administrarea Infrastructurii Rutiere - CNAIR (fosta Companie Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România - CNADNR), care anul acesta, la fel ca anul trecut, n-a făcut niciun kilometru de autostradă, dar umple drumurile naţionale cu separatoare de sens şi cu insule de calmare a traficului până şi în interiorul localităţilor.
În Bihor, de-a lungul DN1, ce leagă nord-vestul ţării de Capitală, din Oşorhei până în Auşeu au fost făcute în ultimele trei luni 18 asemenea şicane, după un proiect vechi folosit acum patru ani pe DN79, recunoscut oficial ca periculos. Motiv pentru care, a aflat BIHOREANUL, proaspetele amenajări de pe şoseaua spre Cluj vor fi şi ele corectate. Alţi bani, altă "distracţie"...
Proiect greşit
În decembrie 2013, BIHOREANUL (facsimil) făcea bilanţul accidentelor înregistrate pe DN79 din Oradea până la ieşirea din judeţ, după ce drumul fusese împestriţat cu 14 insule de calmare a traficului la intrările şi ieşirile din Nojorid, Leş, Gepiu, Mădăras, Salonta, Ciumeghiu şi Avram Iancu: 5 morţi şi zeci de răniţi, plus mai mult de o sută de maşini avariate, inclusiv TIR-uri, pagubele fiind de ordinul milioanelor de euro.
În toate cazurile, consecinţele accidentelor puteau fi reduse dacă lucrările ar fi fost făcute corect. În baza unui proiect elaborat în 2010, însă, insulele au fost executate cu o geometrie greşită, cu formă ovoidală pe ambele sensuri de circulaţie, atât la intrarea în localităţi, unde şoferii trebuie să reducă viteza, cât şi la ieşire, unde ar trebui să poată accelera. Toate au fost făcute cu trasele scurte şi înguste, îngreunând excesiv şi periculos deplasarea vehiculelor mari, obligate fie să încalece marginile, fie să iasă pe acostament. Mai mult, în loc ca marginile să fie teşite, au fost delimitate cu borduri de 20-25 centimetri puse perpendicular pe carosabil, provocând ricoşarea maşinilor spre un impact mai serios.
"Numărăm morţi"
"Sigur că un şofer prudent, care reduce viteza, reduce şi riscul de accident. Dar faptul că nu toţi sunt precauţi nu înseamnă că insulele nu trebuiau făcute astfel încât să nu diminueze urmările accidentelor. Nu-i totuna că-ţi strici maşina sau că îţi pierzi viaţa", constata şeful de atunci al Serviciului Poliţiei Rutiere Bihor, comisarul şef Silviu Popa (foto), care încă din faza de proiectare a semnalat problemele şi a refuzat să dea documentaţiei avizul, oricum consultativ.
Ulterior, când pe DN79 au început să moară oameni, ofiţerul a trimis Direcţiei Regionale de Drumuri şi Poduri Cluj chiar şi fotografii şi desene tehnice cu insulele de pe şoselele din Ungaria, ca model: lungi, cu margini domoale, semnalizate şi iluminate. "N-am primit niciun răspuns, numărăm morţii", zicea şeful SPR Bihor, care în final a amendat CNADNR cu 4.000 lei din cauza pericolelor generatoare de accidente.
Abia în 2015, după insistenţele fostului prefect Claudiu Pop, CNADNR a refăcut insulele, instalând peste tot sisteme de iluminare, benzi rezonatoare şi, mai ales, "îndulcind" marginile prin înlocuirea bordurilor perpendiculare cu altele, dispuse oblic.
Perseverenţă în greşeală
Deşi orice om de bun-simţ ar putea crede că responsabilii între timp rebotezatei CNAIR au învăţat din erorile trecutului, şocant e că le repetă! Anul acesta, la comanda Companiei, s-au făcut 18 insule de calmare a traficului în patru localităţi de pe DN1 - Oşorhei (4), Aleşd (5), Tinăud (3) şi Auşeu (6) - aproape identice cu cele iniţiale de pe DN79.
Excepţiile sunt puţine. Cele din Oşorhei sunt singurele cu dimensiuni suficiente pentru vehiculele grele, pentru că aici şoseaua e mai lată, iar cele două de la intrarea şi ieşirea din Aleşd au atât lungimea, cât şi forma corespunzătoare - ovoidală doar pe sensul de intrare în localitate, iar pe celălalt, de ieşire, cu trasa dreaptă, ce permite şoferilor să accelereze. De asemenea, marginile nu sunt cu borduri înalte şi drepte, ci teşite, ceea ce reduce riscul ca la impact maşinile să ricoşeze ca dintr-un zid.
Nu ne-a întrebat nimeni
Toate celelalte 12 insule din Aleşd, Tinăud şi Auşeu sunt, însă, grave pericole, după cum a constatat BIHOREANUL. Şi nu doar pentru şoferi, ci şi pentru pietoni. La Aleşd, cele trei din interiorul oraşului au fost amenajate pe treceri de pietoni, toate cu trasa prea scurtă şi îngustă. Ca urmare, camioanele şi TIR-urile fie reduc viteza chiar şi la 10 km/h, fie intră în balans, cu risc de răsturnare peste trecătorii de pe trotuarul de care insulele au fost apropiate.
"De peste 10 ani e vorba că ni se face şosea de centură, acum ne-am trezit cu insule", spune un localnic, nemulţumit că acestea sunt prea multe şi au bordurile prea înalte, efectul fiind încetinirea vitezei de deplasare fără eliminarea riscului de accidente.
Autorităţile locale nu au fost consultate înainte de amenajare. "Ni s-a spus că se fac în punctele negre unde au fost accidente. Noi ne gândeam să rezolvăm problema prin semaforizare", spune primarul Ioan Todoca (foto).
CNAIR nici nu a prezentat alte variante, mai ieftine şi mai sigure, deşi în loc să comande insule putea amplasa pe carosabil, de pildă, aşa numiţi "poliţişti culcaţi". Nu doar că ar fi însemnat cheltuieli mai mici, dar ar fi obligat şoferii să încetinească fără a-i expune riscului de accidente. Pe ei înşişi şi pe pietoni.
"Arhipelag"
Faptul că responsabilii CNAIR au fost chitiţi din start pe soluţia insulelor reiese şi din realizarea acestora în locuri unde nu se justifică deloc. Astfel, la doar 250 metri de insula de la ieşirea din Aleşd a mai fost făcută încă una, înainte de intrarea în Tinăud, în câmp şi în curbă.
Rezultatul? Când trec pe aici, şoferii fac întâi un viraj la dreapta, apoi la stânga pentru a ieşi din trasă, iar în final încă unul la dreapta, pentru a se înscrie în curbă. Trei manevre în 20-25 de metri! Aberaţia e cu atât mai pregnantă cu cât în zonă nu se află nicio grădiniţă, şcoală, biserică, magazin sau instituţie.
Recordul de insule, un adevărat "arhipelag", se află însă în Auşeu, unde au fost înşirate şase asemenea amenajări pe doar câteva sute de metri. Una la circa 300 metri după cea de la intrarea în localitate, a doua la aproximativ 100 de metri distanţă, a treia după alţi 50 metri, a patra la vreo 20 de metri după precedenta, iar ultima cam la 80 metri.
Vor fi refăcute
Actualul şef al SPR Bihor, subcomisarul Adrian Cioară, a declarat BIHOREANULUI că insulele de pe DN1 se fac după proiectul din 2010 avizat cu observaţii în 2014. "Insulele de la intrarea şi ieşirea în localităţi au fost prevăzute cu margini teşite, iar cele din interiorul localităţilor cu borduri deoarece aşa s-a dorit, intenţionat, pentru reducerea vitezei. Ulterior, unde este loc, vor fi înlocuite cu sensuri giratorii", spune ofiţerul, adăugând că în opinia sa personală era totuşi mai bine ca toate insulele, inclusiv în localităţi, să aibă marginile teşite.
BIHOREANUL l-a întrebat şi pe şeful DRDP Cluj, Eugen Cecan (foto), de ce, după experienţele de pe DN79, insulele de pe DN1 sunt făcute aproape la fel de prost. După ce a precizat că dispoziţia a dat-o conducerea CNAIR, directorul a furnizat o surpriză de proporţii: insulele vor fi refăcute! "Am sesizat că prezintă pericol de accidente şi am propus refacerea lor. S-a comandat şi un audit de siguranţă rutieră, dar încă nu se ştie când va fi gata", a spus Cecan, fără a oferi alte detalii. Adică întâi se face lucrarea, apoi analiza necesităţii ei...
Chiar şi numai acest lucru e suficient pentru ca orice contribuabil, şofer sau simplu pieton, să înţeleagă cu câtă responsabilitate îşi fac treaba şefii de la Drumuri şi cât preţ pun pe vieţile celor care le plătesc lefurile...
CONSECINŢE GRAVE
Ştiau ce au de făcut, dar degeaba!
Confruntată cu criticile şoferilor, dar mai ales cu evidenţa că pe tronsonul bihorean al DN79 au murit 5 persoane din cauza proastei proiectări şi construiri a insulelor pentru calmarea traficului, conducerea fostei CNADNR şi-a asumat responsabilitatea, indirect, abia în 2014, când şeful de atunci al Direcţiei pentru Siguranţa şi Monitorizarea Traficului Rutier îi trimitea omologului său de la Direcţia Generală de Infrastructură Rutieră o adresă internă pe tema reamenajării lor.
Respectiva adresă arăta că "în acest sens, se vor lua măsurile care se impun astfel încât toate insulele existente la intrarea în localităţi prevăzute pentru limitarea vitezei să fie reamenajate, şi anume să fie asigurată supralărgirea părţii carosabile, iar bordurile care le delimitează să fie teşite pentru a evita producerea unor evenimente rutiere cu consecinţe clare şi traficul pe drumul naţional european să se desăşoare în condiţii de siguranţă". Altfel spus, responsabilii de la Drumuri ştiau foarte clar care sunt problemele şi cum ar trebui ele remediate şi, cu toate acestea, la următoarele lucrări au repetat erorile!
Documentul a fost identificat de avocatul orădean Mircea Ursuţa, angajat de văduva unui şofer de TIR mort într-o insulă de lângă Gepiu, care a cerut Companiei despăgubiri de un milion de euro, plus plata unei rente lunare de câte 700 lei pentru cei doi copii minori, orfani de tată.
ORIGINALI
Fonduri UE, rezolvare RO
Spre deosebire de ţările civilizate, în România insulele de calmare a traficului par a avea rostul de a asigura "front de lucru" firmelor de consultanţă şi de proiectare abonate la comenzile Companiei de Drumuri.
Pe DN1, primele şicane de acest fel au fost amenajate după 2008, când Ministerul Transporturilor a alocat 88 milioane euro pentru "modernizarea infrastructurii pentru siguranţa circulaţiei în localităţile şi punctele negre de pe DN!", proiect finanţat parţial cu fonduri europene, în baza căruia până anul trecut au fost realizate 65 de insule în tot atâtea localităţi.
Din 2016, Compania a adăugat şi separatoare de sens, mai ales în judeţele Cluj, Mureş şi Ilfov, iar din primăvară continuă pe tot traseul amenajarea de insule. Nici una, însă, ca în Europa...