Şpagă cu suspendare: După un deceniu de procese, instanţa supremă a dat verdictul final în dosarul "Mită în MapN"

După un proces întins pe 10 ani şi cu o zi înainte ca acuzaţiile să se prescrie, judecătorii au pronunţat sentinţa finală în celebrul caz al "Mitei în MapN". E vorba despre dosarul trimis în instanţă de procurorii DNA, pe marginea şpăgilor plătite de patru petrolişti, între care şi un orădean, pentru a furniza Armatei reziduuri petroliere pe post de combustibil.

Ancheta a pornit de la Oradea şi a dus în faţa instanţei 18 persoane, printre care şi pe locotenent-colonelul Ion Vlăsceanu, fostul şef al UM 02032 Oradea. Ofiţerul a fost condamnat acum la 3 ani de închisoare cu suspendare, fiindcă a pretins şi primit procent din contravaloarea reziduurilor livrate unităţilor militare din Transilvania de o firmă orădeană. Plus un telefon mobil.

Reţeaua

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a dat verdictul în celebrul dosar în care au fost inculpate 18 persoane - 7 ofiţeri de Armată şi 11 civili - acuzate că au format o adevărată reţea prin care au coordonat achiziţiile de combustibil pentru toate unităţile militare din ţară, implicând firme fantomă, dar şi rafinării. Reţeaua beneficia de informaţii din Statul Major al Forţelor Terestre şi ştia exact licitaţiile pe care MApN le va organiza. După câştigarea lor, firmele implicate se alimentau cu reziduuri petroliere, pe care le livrau unităţilor contractate, nu înainte însă de a le transforma, scriptic, în produsul solicitat.

Întreaga poveste a pornit de la Oradea. Acesta e şi motivul pentru care printre inculpaţi se numără lt.col. Ion Vlăsceanu, fostul şef al unităţii de logistică UM 02032 Oradea (Centrul de Întreţinere, Reparaţii Curente Exploatare Cazărmi din subordinea Statului Major al Forţelor Terestre). Ofiţerul a fost prins că a favorizat o firmă orădeană, Exact Construct, patronată de afaceristul Valentin Muntean, care a asigurat aprovizionarea unităţilor militare din zona de nord-vest a ţării. Totul se făcea sub coordonarea lui Vlăsceanu care, după cum au stabilit procurorii DNA, a pretins şi primit un procent de 1,5% din cele 6,1 milioane lei, contravaloarea combustibilului livrat.

Achiziţie cu dedicaţie

Banii au fost daţi pentru ca Vlăsceanu să semneze pentru atribuirea contractului către firma orădeană, deşi aceasta ar fi trebuit descalificată deoarece avea ca obiect de activitate doar "comerţ cu ridicata de produse petroliere" iar oferta sa nu era una credibilă, având preţuri mai mici chiar decât ale Rafinăriei Petrolsub. Pe lângă bani, Vlăsceanu a mai primit un telefon mobil cu care ţinea permanent legătura cu patronul orădean, contravaloarea facturii lunare, de circa 35 milioane lei, fiind achitată de Muntean.

Abia mai târziu, când la centralele termice ale unităţilor militare au început să apară tot mai des avarii, comandanţii au descoperit că, în loc de combustibil M, Muntean a livrat reziduuri petroliere din staţiile de spălare a vagoanelor, falsificând notele de recepţie de la subfurnizori, facturile fiscale de livrare, notele şi declaraţiile de conformitate a combustibilului.

Fiind vorba de un contract de 1.917.686 euro, ofiţerii au sesizat conducerea Corpului lV Armată Transilvania, care i-a cerut lui Vlăsceanu să remedieze situaţia. Cum n-a făcut-o, iar sesizările continuau să curgă, MApN a demarat verificări mai ample, care au concluzionat că reziduurile furnizate de firma orădeană au provocat un prejudiciu de peste 650.000 lei sistemelor de încălzire. Motiv de sesizare a procurorilor anticorupţie.

Azi în Oradea, mâine-n toată ţara

Aşa s-a descoperit că metoda brevetată la Oradea a fost aplicată şi de ofiţerii din unităţi similare din Iaşi şi Bucureşti, unde ofiţerii "mânjiţi" au fost maiorul Cristian Mihai Zavodnik, fost comandant al unităţii de logistică din Capitală, maiorul Florea Iancu, fost şef al statului major la aceeaşi unitate, respectiv Pavel Stoian, şeful biroului cazarmare în cadrul Statului Major al Forţelor Terestre. În cazul lui Stoian, care a primit 25.000 lei, procurorii au descoperit şi traseul şpăgii: banii au fost livraţi on-line, în tranşe, şi au fost ridicaţi de soţia ofiţerului de la un oficiu poştal din Bucureşti.

Ancheta a provocat un adevărat cutremur în Armată. Procurorii au descins în percheziţii atât la sediile unităţilor militare, inclusiv la cabana militară din Stâna de Vale sau la Centrul de Depozitare Beiuş, dar şi la locuinţele unor ofiţeri care, apoi, au fost chemaţi pentru audieri în capitală. Printre cei vizaţi, pe lângă Vlăsceanu, s-au numărat colonelul (r) Ioan Magheru, fratele deputatului PRM Paul Magheru, şi maiorul Dănuţ Mureşan, ofiţer în Statul Major al Brigăzii de Pompieri Crişana. De audieri n-a scăpat nici generalul-locotenent (r) Ioan Cioară, fostul comandant Garnizoanei Oradea, ajuns ulterior comandant al Armatei a lV-a Transilvania.

Maiorul Mureşan a şi fost arestat, fiind acuzat că, în anul 2000, a pretins şi primit 20.000 mărci germane de la afaceristul orădean Vasile Bunta, folosit ca intermediar. Ofiţerul a promis în schimbul banilor angajarea firmei Castrum SRL pentru efectuarea unor lucrări de reparaţii la Garnizoana Cluj şi plata în regim de urgenţă a facturilor.

Condamnaţi cu blândeţe

Trimişi în judecată în 2004, protagoniştii dosarului "Mită în MApN" au fost condamnaţi definitiv abia acum, pe 31 ianuarie, fix cu o zi înainte ca faptele să se prescrie. Chiar şi aşa, pedepsele sunt blânde căci, cu două excepţii, toţi au primit pedepse cu suspendare. Vlăsceanu - acuzat de luare de mită şi abuz în serviciu contra intereselor publice în formă continuată - a fost condamnat de pildă la 3 ani de închisoare cu suspendare pe o perioadă de încercare de 8 ani.

Judecătorii au dispus ca ofiţerii să returneze şi şpăgile primite, iar patronul Exact Construct a fost condamnat ca, împreună cu ofiţerul pe care l-a mituit, să plătească paguba pe care a creat-o prin livrările neconforme, adică cei 650.000 lei. Muntean, care oricum se află în penitenciar, nu şi-a încheiat însă socotelile cu Justiţia, căci magistraţii Înaltei Curţi au dispus disjungerea cauzei şi continuarea procesului în ceea ce-l priveşte. Evident, tot pentru ţepe...

Investigaţiile pornite pe marginea contractelor încheiate pentru achiziţiile de combustibil ale MapN au scos la iveală faptul că firma lui Valentin Muntean a prestat Armatei şi alte servicii, cum ar fi reparaţia şi întreţinerea clădirilor, contracte obţinute tot în urma unor licitaţii cu dedicaţie. Pe marginea respectivelor afaceri, patronul Exact Construct a fost condamnat definitiv în noiembrie anul trecut la 1 an şi 6 luni de închisoare într-un dosar în care era acuzat de coruperea unui alt ofiţer, col. Ioan Magheru, fost comandant al UM 02308 Oradea, condamnat şi el la 3 ani de închisoare. Procurorii DNA îl acuzaseră pe Magheru că, în octombrie 2000, a primit 10.000 lei de la afacerist pentru a aproba plata unor lucrări de construcţii în valoare de 34.000 lei care, în realitate, nu fuseseră efectuate.