La români, plicul cu bani face parte din obiceiul pământului la fel ca lumânarea de botez şi sarmalele de la nuntă. Ilie Bolojan vrea să pună capăt tradiţiei.
Dacă pe vremea în care era prefect a eliminat şpăgile de la Paşapoarte, acum primarul vrea să îşi încerce norocul cu doctorii. BIHOREANUL vă prezintă măsurile de reformă a sistemului sanitar pregătite de municipalitate pentru spitalele orădene.
Alţii la rând!
Primele mutări au fost deja făcute. După ce pe 17 iunie Primăria a preluat de la Ministerul Sănătăţii spitalele Municipal "Gavril Curteanu", de Pneumoftiziologie, de Psihiatrie, şi de Obstetrică şi Ginecologie, din 1 iulie managerii acestora au fost puşi pe liber. Cu directorii medicali cu tot!
Viceprimarul Gheorghe Carp (foto) şi-a început ziua de vineri instalând noii şefi din dispoziţia primarului Ilie Bolojan. Directoarea Spitalului Municipal, Marilena Crişan, a fost mazilită cu prioritate. Nu i-a fost iertat faptul că în primăvară, prin refuzul de a elibera cabinetele medicale din ambulator pentru a le face loc constructorilor, a sabotat cu bună ştiinţă proiectul de reabilitare finanţat din fonduri europene cu 3,5 milioane lei. În locul doctoriţei a fost numit manager anatomo-patologul Ovidiu Laurean Pop.
Nici Octavian Cuc, managerul de la Pneumoftiziologie, recunoscut pentru faptul că achiziţiona medicamentele cu pastila în loc să facă licitaţii, nu a avut o soartă mai bună, locul său fiind luat de pneumoftiziologul Maria Groze. La fel, a fost trecut pe lista maziliţilor şi managerul spitalului de Psihiatrie, Gheorghe Oros, care trimisese adrese peste adrese la Bucureşti solicitând rămânerea în subordinea Ministerului. În locul său a fost numit medicul legist Alexandru Narcis Vâlceanu.
Maternitatea "mecanică"
.jpg)
Cea mai răsunătoare demitere e, însă, cea a directorului medical al Maternităţii, Valeria Filip, soţia senatorului Petru Filip. Fostul şef al PDL Bihor a frânat vreme de doi ani descentralizarea spitalelor, doar pentru a păstra postul soţiei, dar până la urmă inevitabilul s-a produs.
Surprinzător, în locul ei a fost numit fostul manager al Maternităţii, Liana Antal, cu care Filip făcea echipă. Potrivit surselor BIHOREANULUI, Bolojan ar fi invocat "o obligaţie" pe care ar avea-o faţă de rectorul Universităţii, Cornel Antal, deşi viceprimarul neagă că rectorul ar fi intervenit în favoarea soţiei. "A fost decizia doamnei Antal de a ocupa postul de director medical. Sper să revină asupra ei şi să se înscrie la concurs, pentru că managerial nu-i putem reproşa nimic", spune Carp.
Şocantă e şi numirea ca manager al Maternităţii a unui inginer mecanic, Gavrilă Grebenişan, fost PNL-ist, trecut în 2007 la PDL, de unde a fost dat afară după un an, pentru ca anul acesta să încerce să reintre în PNL, fiind refuzat pentru traseismul politic. "Domnul Grebenişan a demonstrat că poate face treabă când a fost director la RAR. Faptul că e inginer nu are nicio importanţă, pentru că treaba lui nu va fi să asiste la naşteri", explică Ilie Bolojan.
Primarul spune că managerii sunt numiţi doar pentru două luni, până la organizarea de concursuri, şi sunt oameni de sacrificiu, de vreme ce au ordine să elimine şpaga şi să facă reduceri de personal...
Banii jos!
Odată ocupate posturile-cheie cu oameni de încredere, primarul vrea o reformă în care prima măsură este... legalizarea şpăgii. "Aşa cum se transmite de la student la student ce pretenţii are profesorul, se transmite şi de la pacient la pacient ce pretenţii are medicul", susţine Bolojan, amintind că orice bolnav ştie din start cât costă o operaţie şi vine cu banii pregătiţi de acasă.
Aşa că, dacă tot se dau, să se dea oficial! "Toată lumea va avea în continuare acces gratuit la serviciile medicale, dar dacă doreşti să fii operat de un anumit medic sau vrei condiţii hoteliere mai bune, de tip rezervă, va trebui să plăteşti în plus". Banii vor fi încasaţi de spital, iar medicul care s-a ocupat de pacient şi echipa sa vor primi între 30% şi 50% din sumă. Bolojan crede că sistemul va recompensa vârfurile din medicina orădeană. "Medicii buni vor avea mai mare căutare, vor face mai multe operaţii şi vor avea salarii mai mari. Cei de care sunt numai titlurile universitare vor trebui să se mulţumească cu salariul de bază".
Oficializarea şpăgii e inspirată de modelul german, unde medicii tratează pacienţii în clinici private, dar îi operează în spitalele de stat, unde au la dispoziţie săli dotate şi secţii de terapie intensivă. Astfel, spitalul nu angajează medicul cu normă întreagă, ci îl plăteşte doar pentru operaţia făcută.
Adio, excursii în Dubai!
În paralel, medicii vor fi obligaţi să ofere consultaţii în ambulatoriile spitalelor, ca să nu mai taxeze pacienţii prin cabinetele particulare, şi vor fi obligaţi să renunţe la "bonusurile" de la companiile farmaceutice. "Medicamentele originale sunt foarte scumpe, ca producătorul să aibă de unde plăti comisioane medicilor care le prescriu şi să finanţeze tot felul de excursii prin Dubai sau alte locuri exotice, unde poate se mai face şi prezentarea unui medicament. Ei bine, de acum medicii nu le vor mai putea prescrie", zice Bolojan.
Primarul vrea să scadă de la 70% la 30% ponderea medicamentelor originale cumpărate de spitalele orădene. Motivul? Medicamentele generice sunt de trei ori mai ieftine, au efecte similare, iar din aceeaşi bani s-ar putea trata mai mulţi orădeni. "Cine vrea un medicament de ultimă generaţie poate să şi-l cumpere, dar nu înţeleg cum în Marea Britanie procentul este de 70% medicamente generice şi 30% originale, iar la noi, care suntem mult mai săraci, e invers", punctează primarul.
Faceţi reduceri!
Viceprimarul Carp spune că pentru a forţa scăderea preţurilor la medicamente, cele patru spitale orădene, în parteneriat cu Spitalul Judeţean, vor achiziţiona împreună medicamente, serviciile de spălătorie şi catering. Spitalele vor mai avea un laborator şi un ecograf performante, dar comune. "Cumpărând împreună cantităţi mari vom ieşi mult mai ieftin. Nu-i totuna să iei 1.000 de seringi, de exemplu, sau 10.000", spune Carp. Sistemul e gândit astfel încât, treptat, să ducă la unificarea spitalelor sau măcar la adunarea lor într-un consorţiu.
Primul pas va fi făcut în august, când Spitalul de Pneumoftiziologie se va unifica cu Municipalul. Unificarea se va face concomitent cu restructurarea personalului TESA, supradimensionat cu 25%. În prezent, la un număr mai mic de 400 de paturi, fiecare din cele patru spitale are între 90 şi 140 de angajaţi în serviciile administrative. Asta, în vreme ce normele anunţate de Ministerul Sănătăţii pentru această dimensiune a spitalelor permit doar 14 angajaţi TESA!
Semn clar că scenariul pus în practică de Bolojan la Primărie se va repeta şi în cazul spitalelor. Unii angajaţi vor fi forţaţi să plece, alţii vor pleca de bunăvoie, iar majoritatea se vor conforma noilor standarde. Şi poate, într-o bună zi, pacienţii şi doctorii vor ajunge să tranzacţioneze doar sfaturi medicale, nu şi celebrele plicuri...
"Atunci va fi dreptate în sistemul sanitar când la sfârşit de lună un medic bun va încasa 10.000-20.000 lei, pe faţă, legal, cu plată la fisc, cu tot ce trebuie. Dar dacă medicii îşi închipuie că atunci vor mai lua şi şpagă, înseamnă că nu ştiu cu cine se pun"
Ilie Bolojan
GARDĂ NOUĂ ŞI LA JUDEŢEAN
Descentralizarea continuă
Consiliul Judeţean Bihor a preluat sâmbătă, în prezenţa ministrului Sănătăţii, Cseke Attila, conducerea Spitalului Clinic Judeţean Oradea şi a Spitalului de Psihiatrie Ştei. Preşedintele Radu Ţîrle a anunţat şi noua conducere a Judeţeanului, unde managementul va fi preluat de Carmen Pantiş, coordonatoarea programului de transplant pe Bihor, chirurgul Călin Hozan este noul director medical, iar director financiar economistul Emil Muţ Popovici.
Reprezentanţii CJ în Consiliul de Administraţie al Spitalului Judeţean vor fi chirurgul Adrian Duşe şi cardiologul Mircea Popescu. "Dacă există în grija noastră instituţii, ca de exemplu FC Bihor, pe care le mai driblăm, le mai pasăm, le mai băgăm în prelungiri, cu sănătatea nu vom face aşa. O să facem mai puţin sport, mai puţine drumuri, mai puţină cultură, dar cu sănătatea nu vom glumi", a declarat preşedintele CJ Bihor.