Promisiunea e mai rea ca datoria! Conform obligaţiilor asumate prin Tratatul de Aderare la Uniunea Europeană, până la sfârşitul acestui an toate localităţile din România vor trebui să deverseze în râuri doar ape curate. Încălcarea obligaţiilor se va lăsa cu sancţiuni drastice, care se vor rostogoli de la Bucureşti până în ultimul sat.
Nu însă şi în arealul deservit de Compania de Apă Oradea! "În mod cert ne vom conforma standardelor de mediu. Staţia de epurare de la Beiuş, ultima aflată în lucru, e gata să fie pusă în funcţiune", spune directorul Ovidiu Gavra.
Apa la control!
La sfârşitul anului trecut, o adresă semnată de vicepremierul Paul Stănescu dădea fiori reci primarilor români. Ministerul Dezvoltării Regionale le cerea să raporteze modul în care s-au conformat prevederilor Directivei Europene 98/83/CE privind standardele de calitate a apei furnizate consumatorilor, dar mai ales a Directivelor 91/271/EEC şi 98/15/EC, referioare la colectarea şi epurarea apelor uzate. Transpuse în legislaţia românească prin HG 188/2002, acestea două din urmă instituie obligativitatea epurării apelor uzate înaintea deversării în râuri până la sfârşitul anului 2015 pentru localităţile de peste 10.000 locuitori, respectiv până la 31 decembrie 2018 pentru cele cu o populaţie între 2.000 şi 10.000 locuitori.
"Dacă aceste măsuri pentru conformare nu vor fi asigurate şi se va ajunge la nerespectarea prevederilor directivelor europene, penalităţile care vor fi plătite de statul român vor fi recuperate de la autorităţile administraţiei publice locale care nu s-au conformat", a ameninţat vicepremierul Stănescu.
Probleme cu Selina
Cine a investit în curăţarea apelor nu are de ce să se teamă. Înfiinţată pentru a atrage investiţii europene în sistemul de alimentare cu apă şi canalizare din localităţile membre (începând de la oraşele Oradea şi Beiuş până la comune precum Girişu de Criş, Nojorid, Oşorhei, Sântandrei sau Tinca), Agenţia de Dezvoltare Intercomunitară Oradea şi-a rezolvat problema apelor uzate provenite din gospodăriile consumatorilor. Compania de Apă Oradea, operatorul desemnat să gestioneze şi să dezvolte sistemul, deţine staţii de epurare la Oradea, Tinca, Tileagd şi Beiuş. Finanţate prin Programul Operaţional Sectorial Mediu, lucrările la aceasta din urmă au demarat cel mai greu, dar acum sunt pe terminate.
Iniţial, CAO a contractat construirea unei noi staţii de epurare pe amplasamentul celei existente în Beiuş cu asocierea firmelor Selina şi Weber România. Deşi termenul de predare din contractul semnat în decembrie 2012 era de 22 de luni, la începutul anului 2015 constructorul realizase doar 5,25% din investiţie, şi aia pe hârtie. Confruntată cu probleme financiare, compania Selina, care îşi ceruse insolvenţa încă din 2014, nu finalizase nici măcar proiectarea lucrării, cu atât mai puţin să şi înceapă construcţia!
Gata pentru probe
Conducerea Companiei de Apă Oradea a reziliat contractul cu Selina, a dat în judecată firma pentru plata penalităţilor de întârziere şi a organizat o nouă licitaţie. În august 2015, lucrările au fost atribuite spaniolilor de la Ocide Construccion, la concurenţă cu alte cinci firme, pentru suma de 13,9 milioane lei.
Conform proiectului, Ocide a avut de realizat o staţie de epurare dimensionată pentru echivalentul a 12.000 de locuitori, cu o capacitate de prelucrare de 70 litri pe secundă, mult peste necesarul de astăzi, aşa încât să facă faţă celor mai ambiţioase dezvoltări urbane ulterioare.
Ca un element de noutate, staţia e dotată cu un sistem automatizat de prelevare a mostrelor de apă epurată la intervale prestabilite, acestea fiind analizate în propriul laborator. Lucrarea a fost deja finalizată şi urmează să intre în probe. "Calitatea apei va fi la fel de bună sau chiar mai bună decât a râului în care va fi vărsată", spune directorul CAO, Ovidiu Gavra (foto).
În două trepte
Angajaţii CAO se vor obişnui uşor cu cea mai nouă investiţie a companiei. "Staţia de la Beiuş a fost concepută cu două trepte de epurare şi este similară unităţilor din Oradea şi Tinca", explică directorul tehnic al CAO, Gheorghe Popa (foto).
Mai grosieră, treapta de epurare mecanică, presupune "strecurarea" mizeriilor aduse de reţelele de canalizare prin grătare similare unor filtre dense. Procesul continuă cu înlăturarea prin sedimentare a materiilor minerale (de genul nisipului şi pietrişului) cu ajutorul unor deznisipatoare. Ulterior, apa curăţată de materii solide este aerată în separatoare de grăsimi, pentru ca unsorile, uleiurile şi detergenţii să se ridice la suprafaţă, de unde sunt înlăturate printr-un proces similar "despumării" unei supe.
Mai complexă, treapta de epurare biologică este compusă, printre altele, dintr-o fază aerobă, pentru descompunerea microbilor din nămolul colectat prin aerisire cu bule fine, urmată de separarea apei epurate biologic de nămolul activ în interiorul unui decantor, precum şi o fază anaerobă, în care bacteriile din nămolul rămas sunt distruse prin fermentare. Odată curăţată de mizerii, apa e deversată în Crişul Negru, iar nămolul rezultat este întins la uscat.
Fără resturi de nămol
Pământul rezultat prin uscare nu va rămâne însă la Beiuş. "Nămolul uscat va fi transportat cu camioanele la Oradea, unde există mai mult spaţiu pentru depozitare", spune purtătorul de cuvânt al CAO, Renata Tripa (foto). Nămolurile uscate pot fi folosite ca fertilizator în agricultură, la recuperarea terenurilor degradate, la producerea de compost sau drept combustibil în staţii de ardere de mare capacitate.
Cum legislaţia de mediu prevede monitorizarea atentă a conţinutului de metale grele din pământul rezultat şi obligă furnizorul să garanteze pentru siguranţa acestuia timp de un deceniu, CAO testează ultima variantă. Societatea a livrat deja fabricii de ciment din Aleşd 100 tone de nămol deshidratat pentru testarea puterii de ardere. În cazul în care acesta va corespunde parametrilor ceruţi, cantităţi tot mai mari de nămoluri uscate vor lua treptat drumul furnalului. Astfel, staţiile de epurare din Beiuş, Tileagd, Tinca şi Oradea vor produce în timp nu doar ape, ci şi pământuri mai curate...
"JUDEŢUL" CAO
Companie în expansiune
Înfiinţată ca operator regional în anul 2006, pe structura unor operatori cu o tradiţie de 120 de ani, Compania de Apă Oradea şi-a extins treptat aria de operare, ajungând să presteze servicii în localităţi situate la zeci de kilometri de municipiul reşedinţă de judeţ, cum sunt Tinca, Olcea sau Beiuş.
Potrivit statisticilor proprii, anul trecut CAO deservea în Oradea 184.322 consumatori. În ce priveşte întreaga arie de operare, la o populaţie de 250.565 locuitori compania asigură, prin opt staţii de captare, tratare şi pompare, apă pentru 239.319 consumatori (95,52% din totalul rezidenţilor) şi canalizare pentru 197.052 locuitori (78,65%).
Operatorul gestionează 1.186 kilometri de reţele de transport şi distribuţie a apei potabile, din care 683 kilometri în mediul urban şi 503 kilometri în mediul rural. La rândul său, reţeaua de canalizare menajeră măsoară 660 kilometri, din care 514 kilometri în mediul urban şi 146 kilometri în mediul rural.