În sfârşit ceva concret în procesul de descentralizare, spitalele vor fi trecute în subordinea Primăriei. S-a dovedit că politizarea într-un domeniu aşa de sensibil ca sănătatea poate deveni mortală. Cu felceri puşi şefi pe sănătate, cu directorese care şi-au clădit cariera utilizându-şi nurii şi nu neuronii, cu funcţionari prăfuiţi de la Sanepid numiţi manageri de spitale nici nu mă mai mir că în Bihor se moare de la tibie şi cremeş.

Nu-i vorbă că şi Primarul poate fi tentat să-şi pună pilele şefi la spitale numai că prin astfel de manevre el îşi riscă postul dacă treaba iese prost. În vreme ce pe guvernanţii de la Bucureşti îi doare-n şale de viaţa noastră. În plus, primarul este mai responsabilizat pentru că cetăţeanul pacient poate mai uşor să-i spargă acestuia geamul de la birou decât parbrizul limuzinei ministrului Sănătăţii.

Oradea are şanse să se pună la punct în domeniul medical dar cred că de Spitalul Judeţean s-ar putea alege praful. Acesta rămâne în subordinea Consiliului Judeţean, o instituţie anchilozată şi mâncată de lupte intestine. De la Consiliu aş fi avut o singură aşteptare în patru ani de mandat: un aeroport internaţional. Dar acesta va fi gata exact când de pe pistă va zbura porcu'.

Cred că medicii de la Judeţean vor fi mâncaţi de Pelicani sau de Spitalul Municipal şi clădirea va deveni un fel de cămin de bătrâni a la Ciutelec. Cine să se lupte pentru sănătatea conjudeţenilor noştri când Consiliul arată ca un bust din materiale incerte. La fel ca în bancul sovietic, bustul are profilul lui Radu Ţîrle, tenul lui Sanyi Kiss şi două ţâţe enorme. La una suge Selina la cealaltă Asfamixt-ul. Celor care se întreabă de unde se alimentează restul firmelor le reamintesc că am asemuit Consiliul cu un bust...