Stâlpii neputinţei: Un proiect strategic pentru care România a luat credit 25,7 milioane euro s-a împotmolit lângă Oradea

În Bihor se perpetuează de 7 ani o situaţie "de noaptea minţii": un proiect strategic pentru asigurarea securităţii energetice în Nord-Vestul României, prin interconectarea liniilor de electricitate de mare tensiune din ţară cu cele din Ungaria, este blocat de 5 proprietari de terenuri din Nojorid, pe care compania Transelectrica nu îi poate nici convinge să vândă, nici nu-i expropriază, pentru a amplasa tot atâţia stâlpi pe care să fie întinse cablurile.  

După ce a cheltuit peste 25 milioane euro împrumutate în 2009 de la Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) pentru acest proiect şi a înălţat din judeţul Arad până lângă Oradea mii de stâlpi de înaltă tensiune, Transelectrica s-a "înecat" ca ţiganul la mal în satul Leş, problema ajungând acum pe masa Guvernului.

De la Minister în presă

Un document guvernamental a "transpirat" miercurea trecută în presă, site-ul Hotnews deconspirând că este "pusă în pericol siguranţa energetică în Nord-Vestul ţării". Documentul emis de Ministerul Economiei este, de fapt, o notă de fundamentare pentru ca, printr-o Hotărâre de Guvern, să fie urgentat proiectul de construire a unei linii electrice aeriene (LEA) de înaltă tensiune între Nădab şi Oradea Sud, unde - pe marginea şoselei de centură a municipiului - funcţionează o staţie de transformare a electricităţii de la 400 kV la medie tensiune (110 kV).

Potrivit Ministerului, menţinerea siguranţei energetice în NV României a devenit "extrem de dificilă şi costisitoare", fiind periclitată alimentarea cu electricitate a consumatorilor în eventualitatea unor avarii ale sistemului energetic naţional, pentru că "interconexiunea cu sistemele energetice vecine (n.r. - din Ungaria şi Ucraina) nu mai asigură acelaşi nivel de rezervare a capacităţilor necesare menţinerii echilibrului în reţeaua electrică de transport".

Backup slab

Pe înţelesul tuturor, există riscul ca această parte a ţării să rămână fără electricitate în cazul unei avarii de sistem, în condiţiile slabei dezvoltări a sistemului de transportare a energiei şi a faptului că, exceptând centrala din Iernut (judeţul Mureş), toată electricitatea este produsă în sudul ţării, la Mintia (judeţul Hunedoara, pe cărbune) şi Işalniţa (judeţul Dolj, tot pe cărbune), Porţile de Fier (judeţul Mehedinţi, cu hidrocentrale), Cernavodă (judeţul Constanţa) şi în restul Dobrogei (câmpuri eoliene în Tulcea şi Constanţa). Din aceste centrale, producţia este transportată prin reţelele de înaltă tensiune, de 400 kV, ale companiei Transelectrica, în cele 8 zone ale ţării, de unde sunt apoi distribuite de 8 operatori regionali (Electrica, E.On, Enel, CEZ etc).

În Nord-Vest, reţeaua de transport constă într-o singură linie aeriană de înaltă tensiune, întinsă între Roşiori (judeţul Satu Mare) şi Oradea Sud. Tocmai pentru că e una singură, aceasta are ca backup câteva linii de medie tensiune ce leagă alte zone (două de Mintia, una de Arad, două de Zalău şi una de Cluj), plus alte linii mai mici care descarcă energia obţinută la hidrocentralele din Remeţi, Munteni, Săcădat şi Fughiu. "Aceste linii de 100 kV trebuie să asigure consumul în caz de blackout, în situaţia în care "cade" singura linie de 400 kV", explică un specialist consultat de BIHOREANUL.

Proiect blocat

Cum nu este normal ca într-o zonă de asemenea importanţă economică să existe o singură LEA, înainte de 1989 autorităţile au planificat construirea încă uneia, care să asigure interconexiunea cu sistemul energetic din Ungaria (căruia să-i furnizeze surplusurile şi de la care, la nevoie, să primească necesarul dacă "pică" sistemul autohton). Dată fiind importanţa strategică, proiectul a fost continuat după revoluţie, statul contractând în 2009 un credit de 25,7 milioane euro de la BERD, în vederea construirii unui circuit energetic prin realizarea LEA Oradea Sud - Nădab - Bekescsaba.

De 7 ani, însă, proiectul e blocat. "În lipsa acestei linii ar putea fi suprasolicitată singura axă de 400 kV din zona de Nord-Vest a ţării (n.r. - cea existentă între Roşiori - Mukacevo, care face interconexiunea cu Ucraina), cu efecte în creşterea riscului deteriorării de echipamente sau regimuri periculoase şi a apariţiei unor avarii de sistem". O asemenea situaţie dificilă a apărut deja în februarie a.c., când din motive ce ţin de conflictul ruso-ucrainean a scăzut puternic producţia de energie în vestul Ucrainei, dar şi în săptămâna 26 februarie - 2 martie, când a fost oprită centrala de la Iernut.

"Scurt-circuit" în Ucraina

"Liniile de interconexiune din zonele de nord şi de vest ale României (Roşiori - Mukacevo şi Arad - Sandorfalva, respectiv Nădab - Bekescsaba) au un rol deosebit de important în menţinerea siguranţei şi stabilităţii în funcţionare a acestei secţiuni din reţeaua de transport. Ieşirea din funcţiune a oricăreia dintre aceste linii, în lipsa legăturii dintre staţiile Oradea Sud şi Nădab, parte a coridorului Roşiori - Oradea Sud - Nădab, slăbeşte suportul pe care zona îl are din partea interconexiunii cu ţările vecine şi conduce la riscuri privind pierderea stabilităţii în funcţionarea zonei, afectând în mod direct siguranţa alimentării cu energie electrică", arată Ministerul Economiei.

Mai mult, "în contextul geopolitic actual, caracterizat de existenţa unui conflict armat pe o parte a teritoriului din Ucraina, există un risc tot mai ridicat ca linia de interconexiune dintre România şi Ucraina să devină indisponibilă", atenţionează documentul.

Pentru urgentarea lucrărilor la LEA Oradea Sud - Nădab, Ministerul a elaborat un proiect de HG pentru declanşarea "procedurii de expropriere a imobilelor proprietate privată care constituie coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică de interes naţional LEA 400 kV Oradea - Bekescsaba, montarea unei bobine de compensare în staţia 400 kV Oradea Sud şi echipamente de telecomunicaţii şi teletransmisii pentru LEA 400 kV Oradea-Bekescsaba".

Politica şi prizele

Sursele BIHOREANULUI afirmă că Guvernul încearcă, de fapt, să facă ceea ce n-a făcut din 2011 încoace: să obţină 5 terenuri nu mai mari de 100 mp fiecare, de la tot atâţia proprietari din Nojorid.

"Până acum, de la Nădab până la pădurea din Leş, comuna Nojorid, au fost amplasaţi mii de stâlpi care vor alcătui LEA Oradea Sud - Nădab şi vor asigura interconexiunea România - Ungaria. La fel, din Leş până la staţia de transformare Oradea Sud, administrată de Electrica, Transelectrica a amplasat alţi aproape o sută de stâlpi. Pentru ca proiectul să fie finalizat, mai trebuie doar cinci stâlpi în Leş, dar proprietarii nu au fost de acord să-şi vândă terenurile companiei Transelectrica. Baiul e că nici Ministerul Economiei, nici Ministerul Energiei, nici Guvernul nu au avut curajul să facă exproprieri, aşa că proiectul, care este de siguranţă naţională, stă nefinalizat", a explicat sursa BIHOREANULUI.

Singurul oficial care a încercat să lămurească proprietarii din Leş a fost, cu câţiva ani în urmă, prefectul Claudiu Pop (foto). "Am încercat să mediez între Transelectrica şi cei cinci proprietari, dar cereau preţuri enorme", a confirmat fostul prefect. Ceea ce n-a izbutit acesta cu vorba bună ar încerca acum, cu forţa exproprierii, Guvernul. Nu de alta, dar pentru locuitorii şi firmele din Bihor, Arad, Sălaj şi Satu Mare costul neimplicării, delăsării şi populismului ar putea fi, altminteri, scoaterea din priză...

"NU ŞTIM"
Proiect speculat?

BIHOREANUL a încercat să afle identitatea proprietarilor terenurilor situate în Leş, de-o parte şi de alta a drumului spre Miersig, pe care Transelectrica nu i-a expropriat până acum, dar tentativa s-a dovedit zadarnică. Primarul comunei Nojorid, Petru Baba, susţine că nu ştie cine sunt deţinătorii actuali, terenurile fiind retrocedate cu mulţi ani în urmă unor localnici, care le-au revândut unor orădeni pentru construirea de locuinţe.

La faţa locului, câteva parcele imense sunt împrejmuite - ce ironie - cu fire electrice de joasă tensiune, iar un panou informează că zona este şantier în lucru, urmând să devină "Cartierul suedez Ecco", adică "primul cartier ecologic din România", dezvoltat de SC Invest Imobiliar Esro SRL. Firma este administrată de un spaniol, Federico Solana Maruri, şi are ca asociaţi un suedez de origine spaniolă plus alţi 5 cetăţeni din Spania, având sediul în Oradea pe strada Cuza Vodă 85, în clădirea Editurii Cartea Creştină. De aici, spun reprezentanţii editurii, spaniolii au plecat însă cu câţiva ani în urmă, iar numerele de telefon lăsate nu mai există. Aşa că cine ştie cine-o fi în spatele lor şi pentru cine se pregăteşte acum o expropriere considerabilă?