Bihorul se află în faţa celei mai grave provocări a ultimelor decenii, epidemia de coronavirus! Criza fără precedent provoacă reacţii din cele mai diverse: vămile din vestul ţării, inclusiv Borşul, au fost asaltate de români care se întorc din ţările mai afectate, mulţi ascunzând că vin din "zone roşii", cum e şi cazul primei orădence diagnosticate ca fiind contaminată, iar populaţia începe să golească magazinele şi farmaciile de produse specifice, ba chiar unii, precum fostul city-manager al Oradiei, aleg să se izoleze complet în propriile case, considerând că numai aşa mai au o şansă de a supravieţui. 

După câteva decenii în care s-a bucurat de o libertate de mişcare fără precedent, omenirea începe să se confrunte şi cu reversul globalizării: un "strănut" scăpat în decembrie în China a contaminat tot mapamondul cu un nou virus, necunoscut până acum, COVID-19, care poate îmbolnăvi milioane de persoane. 

România, evident, nu face excepţie, iar Bihorul, judeţ la graniţa spre Europa devenită epicentru al pandemiei, se află între cele mai expuse riscurilor. Presiunea începe în vămi şi produce cu viteză efecte în lanţ peste tot, de la centrele de carantină şi spitale până în magazine, în casele şi, mai ales, în minţile oamenilor. 

BIHOREANUL vă prezintă măsurile luate de autorităţi pentru a preveni şi limita răspândirea îmbolnăvirilor, dar şi fapte care au sporit îngrijorarea până la proporţii aproape unanime. Între acestea, exemple de o iresponsabilitate totală ale unor persoane care favorizează nu doar răspândirea virusului, ci şi a panicii, un duşman mai mare decât boala însăşi.
 
Virusul vine prin vamă

Dacă până la jumătatea lunii trecute bihorenii, ca mai toţi românii, auziseră de pericolul coronavirusului mai degrabă de la televizor, pe 23 februarie au luat un prim contact cu el: prin Borş intrau în ţară autocare cu elevi şi profesori veniţi din Italia, unde fuseseră ca turişti. Cum pe atunci în peninsulă era o singură regiune "roşie", afectată de virus (Lombardia), iar turiştii nu acolo fuseseră, autorităţile le-au impus doar să se autoizoleze la domiciliu pentru 14 zile, perioadă considerată de Organizaţia Mondială a Sănătăţii drept suficientă pentru ca virusul, dacă este prezent, să se manifeste. 

Două zile mai târziu, o orădeancă era totuşi suspectă de infectare, iar apoi şi un bărbat din Piatra Neamţ, venit tot din zona roşie. În ambele cazuri, suspiciunile au fost infirmate de rezultatele testărilor asupra probelor biologice, iar suspecţii, până atunci internaţi sub pază la Secţia de Boli Infecţioase a Spitalului Municipal din Oradea, au fost externaţi.

Măsuri în aşteptare

Adevăratul aflux semnificativ de persoane posibil contaminate s-a declanşat lunea trecută, după ce autorităţile italiene au declarat întreaga peninsulă drept zonă roşie. Panicaţi şi dornici să "evadeze", mii de români au pornit spre ţara natală, în ciuda recomandărilor de a nu face acest lucru deoarece pot contribui la răspândirea virusului. 

De altfel, autorităţile române se aşteptau, cel mai probabil, la asta, adoptând o serie de măsuri menite, cel puţin în teorie, dacă sunt respectate, să reducă riscul răspândirii. Încă de duminică, zi în care la noi fuseseră confirmate doar 13 cazuri de infectare (sub nivelul din multe alte ţări europene) au interzis adunările publice cu mai mult de 1.000 participanţi (cifra avea să fie coborâtă apoi la 50), au suspendat toate cursele aeriene spre şi dinspre Italia, au avertizat că toţi călătorii îmbarcaţi din această ţară, din China, Coreea de Sud şi Iran vor fi plasaţi direct în carantină (nemaiexistând zone galbene şi, deci, nici varianta autoizolării) şi au interzis toate vizitele în spitale ale rudelor pacienţilor deja internaţi. 

După încă o zi, luni, au decis închiderea tuturor şcolilor şi grădiniţelor până la 22 martie, cu posibilitatea prelungirii măsurii (vineri a fost promulgată şi o lege conform căreia unul dintre părinţi poate sta acasă pentru a-i îngriji, primind 75% din salariu, bani din Fondul Naţional Unic al Asigurărilor de Sănătate), au suspendat transportul rutier de persoane prin curse externe atât regulate, cât şi ocazionale, şi au instituit obligativitatea ca unităţile de alimentaţie publică să ia măsuri de dezinfectare periodică a suprafeţelor cu care clientela intră în contact, precum şi de evitare a aglomerării la casele de marcat.

Al doilea val

Mii de români porniţi din Italia duminică şi luni au început să ajungă în vămile de vest marţi, când autorităţile de la Bucureşti au anunţat că România a intrat în aşa-numitul scenariu II al răspândirii COVID-19. Dacă scenariul I însemna între 0-24 îmbolnăviri, scenariul II implică între 25-100 îmbolnăviri, or în cursul zilei fuseseră deja confirmate la noi 25 cazuri, iar seara 29. Automat, asta însemna intensificarea anchetelor epidemiologice pentru stabilirea persoanelor cu care au fost în contact cele infectate, limitarea în spitale a intervenţiilor chirurgicale care nu sunt absolut necesare (programate, pentru boli cronice) şi înăsprirea controalelor la graniţă.

Presiunea la frontieră s-a manifestat în special la Nădlac şi Borş, cu cozi de sute de maşini. În Borş, cu patru artere deschise, timpul de aşteptare ajunsese la 20 minute. Fiecare călător a trecut prin triaj epidemiologic şi a fost obligat să completeze chestionare referitoare la zonele din care se întorceau. Dacă veneau din zone roşii şi ar fi prezentat simptome (temperatură ridicată, mialgii, dificultăţi de respiraţie şi la înghiţire) ar fi urmat internarea la Secţia de Boli Infecţioase, ceea ce n-a fost cazul. Prin urmare, cum niciunul n-a avut semne de boală, au fost plasaţi în carantină, într-un centru de la Pădurea Neagră cu o capacitate de 48 locuri, amenajat într-o tabără a DGASPC pusă la dispoziţie de Consiliul Judeţean.

Cu proteste

Previzibil, persoanele obligate să intre în carantină au fost cu totul nemulţumite de decizia autorităţilor. Încă din Borş, s-au lovit de o imagine deloc liniştitoare: o mulţime de poliţişti şi jandarmi cu măşti şi mănuşi de protecţie, corturi anume amenajate pentru triaj şi medici echipaţi în combinezoane speciale, care numai sentimente de siguranţă nu puteau sugera.

Majoritatea celor intraţi în ţară voiau să fie lăsaţi să plece spre casele lor, promiţând că se vor autoizola, dar autorităţile au fost ferme: bihorenii trebuiau duşi la Pădurea Neagră, iar cei din alte judeţe însoţiţi cu escortă până la Piatra Craiului, la limita cu judeţul Cluj, de unde urmau să fie preluaţi de echipaje ale Poliţiei Cluj şi puse în carantină în judeţele de provenienţă. Întrucât numărul acestora din urmă n-a fost suficient de mare pentru formarea unor coloane, iar Poliţia şi Jandarmeria nu-şi puteau risipi resursele escortând grupuri mici, în prima fază mulţi au fost duşi în centrul de carantină de la Pădurea Neagră.

Din tabără la hotel

Persoanele ajunse acolo în noaptea de marţi spre miercuri au acuzat imediat condiţiile de cazare: camerele nu aveau televizoare şi nu erau curate, saltelele miroseau a urină, WC-urile nu aveau materiale sanitare şi în unele nu curgea apa la chiuvete, mâncarea asigurată în sistem catering ajungea rece, nu exista semnal la internet şi telefonie, iar asistenţa medicală de permanenţă nu era asigurată. "Dacă mi se întâmplă mie ceva sau face careva un atac de panică nu suntem asistaţi medical. Suntem speriaţi", a transmis BIHOREANULUI un clujean.

DSP Bihor avea să răspundă miercuri (când numărul persoanelor plasate în carantină ajunsese la 46) că spaţiul "corespunde normelor igienico-sanitare", iar CJ că imobilul, contrar spuselor "locatarilor", fusese dezinfectat, că existau apă şi materiale de curăţenie, dar "conduita celor care au fost deserviţi în această locaţie a lăsat mult de dorit". 

Confruntate cu nemulţumirile "carantinaţilor", autorităţile au decis, totuşi, să evite asemenea reproşuri, aşa că de miercuri aceştia au fost cazaţi într-un hotel din apropierea Oradiei, pe care Prefectura l-a închiriat incluzând în contract şi trei mese calde pe zi. 

Goana după provizii

Între timp, ştirile despre agravarea situaţiei i-au făcut pe mii de orădeni, dar şi pe bihorenii veniţi de la sate, să ia cu asalt farmaciile şi magazinele, pentru a cumpăra măşti de protecţie, alimente şi dezinfectanţi. Încă de lunea trecută, contrar recomandărilor de a evita aglomeraţia şi de a nu-şi face inutil stocuri, oamenii au început să golească rafturile de ulei, orez, paste, făină, mălai, conserve, apă îmbuteliată, hârtie igienică, legume şi, mai puţin, fructe.

Fenomenul a continuat toată săptămâna. În Ioşia Nord, de pildă, joi seară, raftul cu „alimente de bază” din Lidl era complet gol, iar la Penny, până şi cel de legume era pustiu, în lăzile cu ceapă găsindu-se, efectiv, doar foi goale. La Carrefour ERA, vineri, din hârtia igienică mai erau disponibile doar produsele vârf de gamă, mai scumpe, iar dezinfectanţi, doar marca proprie a magazinului, cele de „brand” fiind epuizate. În schimb la raioanele de lactate, brânzeturi, mezeluri, carne şi produse din carne, marfa era suficientă în toate supermarketurile.

„Şefii ne spun că există mărfuri suficiente în depozite, dar lumea nu are încredere că pot fi aduse în magazine. O nebunie”, a explicat un angajat al Carrefour. Într-adevăr, o greşeală de percepţie a oamenilor: mulţi cred că dacă Ungaria şi-a închis miercuri frontierele (iar apoi şi Serbia), TIR-urile nu vor mai putea veni din Europa. În realitate, la nivel european au fost stabilite rute speciale pentru aprovizionare, iar şoferii asiguraţi că nu vor fi puşi în carantină dacă se deplasează pe aceste trasee.

La relanti

În România, însă, restricţiile au început să fie tot mai severe. Concertele, spectacolele şi evenimentele cu participare semnificativă au fost anulate rând pe rând. Încă de luni, Primăria Oradea a anulat concertul formaţiei Nagy Feró és a Beatrice din Ungaria, programat pe 15 martie în Piaţa Unirii, iar UDMR şi PPMT au anulat şi ele ceremoniile de Ziua Maghiarimii.

Ulterior, municipalitatea a anulat şi dezbaterea publică a proiectului Planului Urbanistic Zonal pentru Centrul Istoric Protejat, a prelungit termenul de plată a impozitelor cu bonificaţie, a suspendat amenzile pentru nedepunerea unor declaraţii fiscale şi rapoarte de evaluare a clădirilor. Pentru că au continuat tentativele de a pătrunde la bolnavi în ciuda restricţiilor din spitale, Primăria a luat măsura ca medicii să indice rudelor numerele de telefon, pentru a le putea informa, a asigurat hrana persoanelor în izolare la domiciliu, a anulat competiţiile sportive şi a închis ştrandul din Ioşia şi aquapark-ul Nymphaea etc.

Măsuri similare au luat şi alte autorităţi şi instituţii: Tribunalul şi Curtea de Apel au decis ca până în luna mai să preia acte doar online şi să judece numai cauze urgente, atât în procedurile civile (ordine de protecţie, ordonanţe preşedinţiale, executare şi suspendare de executări hotărâri judecătoreşti şi acte administrative etc.), cât şi în cele penale (măsuri preventive, cauze cu arestaţi, protecţia martorilor şi victimelor ş.a.m.d.). Filarmonica, teatrele şi Biblioteca Judeţeană şi-au suspendat activitatea, la fel şi CJ Bihor pe cea de relaţii cu publicul, în vreme ce Direcţia de Asistenţă Socială Oradea, ANAF şi furnizorii de servicii, precum CAO şi Electrica, au recomandat publicului şi clienţilor să fie contactați, pe cât posibil, doar online.

Joi, trendul a fost urmat şi de unele firme private, care şi-au ţinut o parte dintre angajaţi acasă, iar SC Turism Felix a închis principalele hoteluri şi, de sâmbătă, şi ştrandul Apollo.

Pregătiri speciale în spitale

Înre timp, autorităţile administrative şi sanitare au început şi pregătiri pentru eventualitatea reorganizării spitalelor pentru situaţia în care vor fi confirmate îmbolnăviri. BIHOREANUL a aflat joi, de la surse din aceste instituţii (vineri primind şi confirmări oficiale), că într-un asemenea scenariu sunt implicate Spitalul Municipal Dr. Gavril Curteanu din Oradea şi Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă din Oradea, dar şi fostul Spital Militar Avram Iancu, subordonat Ministerului de Interne.

Secţia de Boli Infecţioase a Spitalului Municipal are funcţionale toate cele 80 de paturi (40 pentru tratarea pacienţilor cu diagnostic de infectare şi 40 pentru persoane cu simptome, dar încă neconfirmate), iar Spitalul Judeţean a pregătit pavilionul III din incinta Maternităţii, nefolosit de peste un deceniu, pentru a trata 50 de bolnavi dacă va fi depăşită capacitatea Secţiei de Infecţioase. Totodată, la Spitalul Militar s-a decis externarea progresivă şi neinternarea bolnavilor care nu necesită tratamente urgente ori majore, aşa încât să poată prelua pacienţi cu patologii neinfecţioase de la cele două spitale civile, pentru ca acestea să-şi concentreze eforturile pentru combaterea îmbolnăvirilor cu coronavirus.

O altă direcţie în care s-au declanşat pregătiri vizează achiziţia în regim de urgenţă a unor echipamente ATI, în condiţiile în care, pe baza experienţei Chinei şi Italiei, aproximativ 10% dintre bolnavii cu coronavirus vor avea nevoie de asistarea mecanică a funcţiilor respiratorii. Cum Spitalul Judeţean are doar 35 paturi ATI şi Municipalul 20 (iar spitalul din Marghita 4 şi cel din Beiuş unul singur), Primăria Oradea a început demersuri pentru achiziţia a încă 20 de asemenea unităţi.

„Italiancă”, naştere la Oradea

Vineri, 13 martie, a fost ziua veştilor proaste, când autorităţile au început să se confrunte cu consecinţele declaraţiilor mincinoase date de persoanele intrate în ţară în zilele precedente.

Primul caz, despre care eBihoreanul.ro a şi informat cu promptitudine, a avut ca protagonistă o femeie însărcinată în luna a noua, ajunsă în Borş pe 11 martie cu un grup de romi care a declarat că venea din Germania. Poliţiştii şi-au dat seama rapid, însă, că minţeau, fiindcă în maşini aveau flacoane cu apă şi bonuri fiscale emise în Italia. Luaţi „la scuturat”, oamenii, cu toţii din oraşul Gherla, judeţul Cluj, au recunoscut că veneau din Palermo, aşa că a fost pregătită o escortă care să-i conducă până la Piatra Craiului, de unde să fie preluaţi de echipaje de Poliţie din judeţul vecin şi duşi în carantină acolo.

„În momentul când a aflat că va intra în carantină, femeia a susţinut că îi este rău, aşa că a fost dusă la Maternitate, unde a doua zi (n.r. – joi) a şi născut un copil de 3,6 kilograme”, au declarat BIHOREANULUI surse medicale. Deşi pare greu de crezut, dată fiind impresia de brambureală pe care publicul o are, autorităţile au proceduri şi pentru un asemenea scenariu, astfel că naşterea a avut loc în condiţii securizate. Conform aceloraşi proceduri, urma ca în cazul în care rezultatul testării COVID-19 a lăuzei ar fi fost pozitiv, aceasta şi fătul să fie transportaţi la Spitalul de Boli Infecţioase din Cluj, iar în caz negativ (ceea ce avea să se şi constate sâmbătă), să fie transferată la Maternitatea din Cluj.

Prima victimă în Bihor 

În schimb, cealaltă veste proastă a zilei a fost confirmarea cu coronavirus a unei orădence de 49 ani intrate în ţară marţi, 10 martie, împreună cu o clujeancă şi cu alte două persoane. Şi acest grup a ascuns că venea din Italia, susţinând că se întorcea din Ungaria.

După cum aveau să arate sâmbătă sursele BIHOREANULUI şi apoi, oficial, o anchetă a DSP, conştientă că venea dintr-o zonă afectată, femeia s-a autoizolat din prima zi la domiciliu, împreună cu soţul şi cele două fiice. Abia joi, deşi nu avea niciun semn de boală, dar a aflat că clujeanca cu care fusese în maşină a fost diagnosticată cu COVID-19, a cerut medicilor să fie testată, spunându-le şi adevărul despre locul în care călătorise. „Un echipaj medical s-a deplasat la domiciliu şi a prelevat probe biologice. Deocamdată doar femeia a fost confirmată cu virusul”, a declarat o sursă BIHOREANULUI.

Purtătorul de cuvânt al DSP Bihor, dr. Dorel Ţîrţ (foto), a confirmat datele, precizând într-un comunicat emis sâmbătă că ancheta epidemiologică continuă pentru identificarea tuturor persoanelor cu care femeia a intrat în contact până la internarea sa în Secţia de Boli Infecţioase a Spitalului Municipal. Oficialul a adăugat că DSP „va lua şi alte măsuri de sancţionare dacă se vor impune”, iar ulterior a anunțat că Poliția Bihor i-a întocmit femeii şi un dosar penal pentru zădărnicirea combaterii bolilor fiindcă a minţit că nu vine din Italia. 

La solicitarea BIHOREANULUI, dr. Ţîrţ a transmis redacţiei, de asemenea, că DSP şi Poliţia continuă să verifice prin sondaj persoanele aflate în izolare. Până acum, într-un singur caz o asemenea persoană nu a fost găsită la domiciliu, în 6 martie, fiind amendată cu 10.000 lei.   

„Va fi jale!” 

În fața pandemiei cu final neprevăzut, stimulați și de neîncrederea în capacitatea instituțiilor de a gestiona criza, oamenii au avut reacții diverse. Cum singura protecție cunoscută împotriva infestării este autoizolarea, un ”fanatic” al acestei măsuri s-a dovedit a fi consultantul în afaceri Dacian Palladi (foto), fostul city-manager al Oradiei, una dintre cele mai puternice voci locale, care încă de acum trei săptămâni a avertizat pe rețelele de socializare asupra pericolului pe care îl constituie infestarea cu coronavirus.

Curios și informat, fost maestru mason „pocăit” la baptism, Palladi s-a închis în casă de la jumătatea lunii februarie. „Am fost de două ori în China. Cunosc spiritul asiatic. Chinezul nu se plânge. Când președintele Xi Jinping a avertizat că țara se confruntă cu cea mai mare criză de sănătate de după 1945, am început să mă documentez, am văzut viteza cu care se extinde virusul și mi-am dat seama că dacă ajunge la noi, ne va spulbera ca trenul”, a mărturisit el BIHOREANULUI.

Când epidemia a ajuns în Europa, orădeanul a avut cele mai sumbre viziuni. „Dacă lucrurile vor decurge cum cred eu, va fi jale. O să te simți rău, o să suni la 112 fără să știi când o să vină, dacă o să vină sau dacă o să aibă unde să te ducă”, avertizează Dacian.

„Stați în casă!”

Consultantul în afaceri susține că autoritățile au subevaluat gravitatea situației. „Au pierdut ireversibil momente în care trebuiau să ia decizii tranșante, ocupate fiind cu chefuri de 8 martie și pregătiri de alegeri”, acuză el.

Încă de acum două săptămâni, Palladi a cerut pe Facebook instituirea stării de urgență, oprirea tuturor activităților și limitarea libertății de mișcare a populației pentru a evita răspândirea virusului. „Statul trebuie să le asigure cetățenilor consultații, medicamente și alimente la ei acasă, indiferent dacă au sau nu bani. Altfel, într-o săptămână ne vom număra morții ca muștele”.

După Palladi, străzile Oradiei ar trebui să fie pustii. Circulația ar trebui să se limiteze la forțele de ordine, echipajele sanitare care vizitează bolnavii, cele „sociale” care duc hrană celor fără aparținători și muncitorii care asigură serviciile de bază: furnizarea de apă, căldură, curent, gaz şi salubrizare. ”Stați în casă! Cu orice preț, stați în casă!”, îndeamnă zilnic bărbatul pe rețeaua de socializare.

În spatele ușilor închise...

Familia Palladi și-a făcut provizii pentru 45 de zile. „M-am aprovizionat când nu o făcea nimeni și se găseau de toate”, spune Dacian. A cumpărat alimente, materiale de strictă necesitate, dezinfectanți și medicamente în valoare de 1.000 euro, de la făină, zahăr și ulei la saci de cartofi, ceapă, morcovi și mere, până la murături, compoturi și conserve. „Avem dezinfectante, mănuși de protecție, spirt, dar și medicamente, de la Coldrex și Nurofen la vitamine, aspirină și antibiotice”, spune bărbatul, mândru că are forat în curte propriul puț de apă. La nevoie...

Dacian Palladi a intrat în autoizolare împreună cu soția încă din 24 februarie. „Singura expunere au fost copiii, care au mai mers la școală până pe 6 martie”. De atunci, toată lumea stă în casă, iar regula e strictă. „Săptămâna trecută nu m-am dus să îmi văd mama de ziua ei, iar socrii mei trăiesc la două străzi și nu și-au văzut nepoții”. Nimeni nu iese nici măcar în curtea propriei case. „Chinezii și coreenii dezinfectează de două ori pe zi străzi pe care n-a umblat nimeni de zile întregi. Probabil știu ceva ce ne scapă”, crede Dacian.

Familia își petrece timpul uitându-se la televizor, jucând rummy sau citind. „E greu să stăm închiși, mai ales pentru copii, dar nu avem de ales”, spune consultantul, care se teme că nici măcar izolarea strictă nu garantează siguranța. Dar măcar el a făcut tot posibilul...


RECOMANDĂRI SANITARE
Profilaxia, cel mai bun tratament

Pentru reducerea riscurilor de îmbolnăvire sunt recomandate câteva măsuri preventive simple: evitaţi aglomeraţia şi mijloacele de transport în comun, limitaţi contactul fizic direct cu alte persoane (păstraţi o distanţă de aproximativ 1,5 metri), nu primiţi şi nu faceţi vizite, evitaţi atingerea suprafeţelor şi obiectelor posibil contaminate (mânere, balustrade, butoane de lift), spălaţi-vă des mâinile cu apă şi săpun ori cu gel dezinfectant biocid, folosiţi prosoape şi batiste de unică folosinţă, nu vă atingeţi faţa, limitaţi folosirea bancnotelor, optaţi pentru munca de acasă, aerisiţi des încăperile, nu luaţi medicamente fără prescripţia medicului, nu beţi lichide din pahare folosite şi de alte persoane, informaţi-vă doar din surse oficiale şi de încredere.

Pentru mai multe informaţii, puteţi apela linia telefonică anume dedicată de Guvern, 0800800358, sau cea pusă la dispoziţie de Prefectura Bihor, 0259418639 (între orele 8.00-20.00).

(foto: Silviu Filip)

ROMÂNIA, ÎN URGENŢĂ
Iohannis dă milităria jos din pod

Sâmbătă, la trei zile după ce Avocatul Poporului a cerut instituirea stării de urgenţă (deja adoptată în Ungaria, Serbia, Bulgaria şi Spania), preşedintele Klaus Iohannis a anunţat că săptămâna aceasta va emite un decret în acest scop, motivând că asta „va permite să se realizeze achiziţii într-un timp foarte scurt cu proceduri simplificate, punând astfel la dispoziţia Guvernului toate instrumentele necesare pentru a gestiona în modul cel mai eficient criza generată de coronavirus”.

Potrivit Constituţiei, starea de urgenţă poate fi decretată pe 30 de zile (cu posibilitatea de prelungire) de preşedintele României şi aprobată de Parlament, fie la nivel naţional, fie doar în anumite zone. Conform OUG 1/1991 privind regimul stării de asediu şi stării de urgenţă, aceasta este o măsură excepţională în caz de „pericole grave la adresa apărării ţării (...) ori pentru prevenirea, limitarea şi înlăturarea urmărilor unor dezastre”.

Pot fi impuse restricţii de ordin politic, social şi economic, cu „restrângerea drepturilor şi libertăţilor fundamentale”, cum ar fi: limitarea dreptului de circulaţie, efectuarea de perchiziţii şi razii „oriunde şi oricând”, evacuarea unor clădiri şi zone, cenzurarea informaţiilor, suspendarea unor emisiuni radio şi TV, raţionalizarea alimentelor şi altor produse de strictă necesitate, rechiziţionarea de bunuri etc.

Anunţul lui Iohannis a fost făcut la capătul unei zile în care Parlamentul a învestit Guvernul Orban 3 ca la bal mascat. Cu măşti pe feţe, aleşii PSD, UDMR, USR şi PMP au dat 286 de voturi pentru şi doar 23 contra. La şedinţă au fost numai 42 PNL-işti, conducerea partidului intrând vineri în izolare ca urmare a suspiciunii de contaminare în timpul unei reuniuni desfăşurate luni, la care a participat senatorul Vergil Chiţac, confirmat în aceeaşi zi ca infectat cu coronavirus.  


ÎN DECLIN
Economia, risc de „gripare”

Pandemia COVID-19 are efecte nefaste nu doar asupra sănătăţii publice, ci şi a economiei. Săptămâna trecută, bursele de la Frankfurt, Londra, Tokio şi New York au înregistrat cele mai mari scăderi din 1987, cele mai afectate sectoare fiind transporturile, turismul şi serviciile conexe, atât din cauza izolării Chinei, ca important furnizor de bunuri, cât mai ales a dificultăţilor de circulaţie.

În România, preşedintele Consiliului Naţional al IMM, Florin Jianu, a afirmat că afacerile în HoReCa au scăzut cu 80%, ceea ce impune măsuri fiscale masive de compensare din partea statului pentru susţinerea întreprinderilor afectate. Deocamdată, ministrul Finanţelor, Florin Cîţu, a anunţat doar amânarea plăţii impozitelor pe clădiri, terenuri şi vehicule, promiţând că în câteva zile vor fi adoptate „pachete de măsuri pentru persoane fizice şi companii care să atenueze efectul economic al epidemiei COVID-19”.


ÎN EVOLUŢIE
Previziuni de răspândire

La finele săptămânii trecute, în Bihor era înregistrat un caz confirmat de îmbolnăvire cu coronavirus, 270 persoane se aflau în izolare la domiciliu şi 60 în carantină. La nivel naţional, numărul cazurilor de îmbolnăvire depăşise 100, iar astfel în România a intrat în Scenariul 3, care presupune măsuri mai restrictive de prevenire a îmbolnăvirilor. 14.573 persoane erau în izolare şi 2.652 în carantină. Cea mai îngrijorătoare situaţie este în Bucureşti – Ilfov, cu 31 de îmbolnăviri. Până sâmbătă, în România nu a fost înregistrat nici un deces.

Până în prezent la nivel naţional au fost deschise 33 dosare penale în care sunt cercetate 42 persoane pentru infracţiunea de zădărnicire a combaterii răspândirii bolilor, pedepsită cu până la 2 ani de închisoare.

La nivel european, nicio ţară nu a scăpat de criza coronavirusului, cea mai afectată fiind Italia, unde numai vinerea trecută au fost înregistrate 250 decese. Numărul total al persoanelor îmbolnăvite în această ţară trecuse de 17.660 ş fuseseră raportate în total 1.266 decese. La nivel global, pandemia a generat peste 132.000 îmbolnăviri şi peste 5.000 decese.