Cătălin Popa, proprietarul unei mici croitorii din centrul Oradiei, ar putea fi descris pe scurt ca fiind un om sucit. Îşi plăteşte la timp dările către stat, dar pretinde ca şi instituţiile să-l respecte şi să-şi achite la timp datoriile faţă de el.
Pentru că CAS Bihor nu i-a rambursat banii pe concediile medicale ale unor angajaţi în termenul legal, bărbatul a dat instituţia în judecată, iar la capătul a doi ani de procese a obţinut nu doar penalităţile cerute, ci mai ales satisfacţia că a creat un precedent. Unul care va obliga instituţiile să-i respecte pe contribuabili şi să fie mai disciplinate în cheltuirea banilor publici.
Cerere cu portărel
În 2009 şi 2010, Cătălin Popa, managerul societăţii Decitex, a plătit unor angajate concedii medicale de 14.506 lei. Conform legii, dacă nu ar fi achitat banii sau i-ar fi calculat eronat, s-ar fi ales cu amenzi între 2.500-10.000 lei. N-a fost cazul, deoarece i-a plătit la timp, urmând ca suma s-o recupereze de la CAS Bihor. A şi depus o solicitare scrisă la registratura instituţiei, care în termen de 30 de zile trebuia să-i compenseze suma. Iniţial, funcţionara n-a vrut să-i primească cererea, pentru că a doua zi expira termenul în care CAS putea fi obligată la plată. "A trebuit să merg cu executorul judecătoresc", povesteşte bărbatul.
În cele din urmă, a primit răspunsul după 39 de zile, deci cu 9 zile după termenul legal, motiv pentru care omul s-a răzgândit: nu mai voia o compensare între suma pe care CAS trebuia să i-o restituie şi cea pe care firma sa o datora pe viitor, ci returnarea integrală a acesteia în contul firmei. Cum, însă, CAS i-a restituit banii cu o întârziere de 55 de zile, s-a încăpăţânat să ceară şi dobânzile aferente întârzierii, avertizând că în caz contrar se va adresa justiţiei. Suma nu era mare, 566 lei, dar voia recunoaşterea egalităţii de tratament. "Dacă eu aş fi plătit cu întârziere, eram penalizat", spune Popa.
Fără milogeală!
În răspuns, CAS a invocat că "restituirea valorii concediilor şi îndemnizaţiilor se face în limita sumelor alocate, iar volumul mare de cereri depuse de angajatori şi lipsa fondurilor a determinat întârzieri în graficul de rambursare, întârzieri neimputabile CAS Bihor". În plus, conducerea instituţiei solicita contribuabilului să ţină cont că "dobânzile şi penalităţile pe care ni le solicitaţi vor împovăra cu cheltuieli suplimentare Fondul şi aşa insuficient al Asigurărilor de Sănătate".
"Nu mi-a plăcut "milogeala" asta. Aş fi acceptat-o dacă CAS nu ar fi făcut abuz de putere, refuzând înregistrarea cererii de rambursare, dacă nu ar fi găsit în bugetul său "şi aşa insuficient" destui bani ca să cumpere mobilier luxos pentru birourile şefilor şi plasme scumpe puse în hol pentru a difuza nu informaţii, ci muzică şi modă, şi dacă programul de lucru cu publicul nu ar fi unul care să umilească contribuabilii", şi-a motivat Popa acţiunea deschisă împotriva CAS Bihor la Tribunal. "Prezentul demers are un rol eminamente civic", a adăugat patronul.
În pragul executării
La proces, juriştii CAS au cerut respingerea acţiunii, motivând că instituţia nici măcar nu are în buget un capitol de cheltuieli care să permită plata de penalităţi către contribuabili. Argumentul a fost respins după ce avocatul Decitex, Cristian Rusu, a arătat că CAS poate face asemenea plăţi de la capitolul "alte cheltuieli", căci legea nu interzice. "Dacă legiuitorul ar fi vrut ca în cazul plăţilor datorate de CAS să nu se acorde dobânzi, ar fi prevăzut acest lucru în mod expres", a pledat avocatul, concluzionând că în lipsa unei asemenea prevederi se aplică pur şi simplu Codul Fiscal şi arătând, cu o adeverinţă de la Direcţia Finanţelor Publice Bihor, că şi "această instituţie acordă dobânzi pentru plata cu întârziere a sumelor restituite cu întârziere către contribuabili".
Pentru că Tribunalul a dat câştig de cauză Decitex, CAS a făcut recurs la Curtea de Apel Oradea, dar şi această instanţă a obligat instituţia, printr-o decizie dată luna trecută, pe 24 noiembrie, să achite firmei penalităţi de câte 0,5% pentru fiecare zi de întârziere a plăţii celor 566 lei. "Nu vorbim aici de sume care să sărăcească bugetul CAS şi să îmbogăţească firma, ci de apărarea unui principiu conform căruia dacă eu, în calitate de contribuabil, trebuie să fiu sancţionat pentru executarea cu întârziere a unei obligaţii către stat, indiferent de cuantumul acesteia, atunci şi statul trebuie să aibă aceeaşi obligaţie faţă de mine", a concluzionat orădeanul. Hotărât ca, dacă instituţia nu-şi va respecta obligaţia fixată acum prin sentinţă, să o execute silit. Fie şi luând de pe holuri o plasmă sau un fotoliu din biroul vreunui şef...