Cifrele sunt grăitoare. Criza provocată de pandemia noului coronavirus a redus veniturile municipalității orădene pe primele patru luni din 2020 cu 6,3 milioane euro față de aceeași perioadă a anului trecut.
Primarul Ilie Bolojan a ridicat piciorul de pe accelerație încă de săptămânile trecute, înainte ca orașul să fie împins în derapaj necontrolat de prăbușirea veniturilor. „Dacă rămâi fără venituri, nu angajezi cheltuieli. O vreme, unele lucrări nu se mai licitează, altele se amână, iar pentru altele plățile se vor face abia anul viitor”, spune edilul. Iar acestea sunt doar câteva decizii dintr-un pachet mai larg...
Frână!
Măsurile de distanțare socială luate pentru prevenirea răspândirii epidemiei de Covid-19 au fost o frână pentru motorul economic al orașului. Dacă în martie închiderea primelor întreprinderi a trimis în șomaj tehnic circa 10.000 de bihoreni, în aprilie numărul acestora urcase la 37.000, pentru ca în mai, după primele măsuri de relaxare a restricțiilor, să rămână cam la fel.
Având în vedere concentrarea mare de firme și angajați, Oradea a fost cea mai afectată localitate din județ. Rămași fără joburi, orădenii au cheltuit mai puțin, au cerut reeșalonarea ratelor și au amânat plata impozitelor. Pentru a face față reducerii bugetului, Consiliul Local a hotărât luna trecută rectificarea negativă cu 5,4 milioane euro a veniturilor estimate și cu 9 milioane euro a cheltuielilor programate.
„La sfârșitul lunii iunie, când expiră primul termen de plată a impozitelor, vom cunoaște exact impactul epidemiei asupra economiei orașului. Până atunci, ne-am pregătit de ce este mai rău”, spune primarul Ilie Bolojan (foto).
Amânat pe 2021...
Înainte de toate, orașul a tăiat din cheltuieli. „Lucrările pe fonduri europene merg înainte, dar o parte din cele finanțate din bugetul local vor fi amânate”, spune viceprimarul Florin Birta. Direcția Tehnică a tăiat de pe listă modernizarea unor străzi ultracentrale precum Emanuil Gojdu, Jean Calvin, Spiru Haret, Teatrului și Traian Moșoiu. „Se va lucra doar pe Traian Moșoiu și doar la înlocuirea conductelor”.
În plus, municipalitatea și-a anunțat constructorii că va plăti doar anul viitor pentru modernizarea străzilor Cucului, Ion Alexi și Macului din Oncea ori a Pieței Tineretului din Velența.
La fel, a fost amânată reabilitarea clădirii din Piața Unirii nr. 7, refacerea unui corp de clădire al Colegiului Tehnic Traian Vuia, înlocuirea hidranților de la Colegiul Tehnic Viteazul, montarea iluminatului arhitectural pe casele Darvas La Roche și Kolozsváry, înlocuirea gazonului artificial al stadionului Iuliu Bodola și altele. Teoretic, „tăierile” sunt doar provizorii. „Dacă vom constata o creștere a veniturilor, vom revizui lista”, spune Birta.
Fără angajări și avansări...
Reducerile de cheltuieli nu s-au oprit la lucrări. „Începând din martie, Primăria și-a anulat toate concursurile de angajare”, spune directorul economic al Primăriei, Eduard Florea.
Pentru a face economii de circa 2,4 milioane lei la bugetul de salarii, conducerea municipalității a blocat concursurile pentru avansarea pe post, dar și acordarea tichetelor de vacanță și a altor facilități.
În timpul stării de urgență, salariații afectați de scăderea activității au fost trimiși în concediu de odihnă, iar o parte din cei ai entităților subordonate - de la Termoficare până la Clubul Sportiv Municipal - în șomaj tehnic. „Nu s-au făcut disponibilizări doar pentru că lucrăm cu o schemă de personal diminuată”, precizează Florea.
„Cerem renegocierea”
Pentru scăderea cheltuielilor, pe durata în care orădenii au fost închiși în case, conducerea Primăriei a cerut RER Vest reducerea frecvenței de măturare a străzilor, a oprit iluminatul arhitectural de pe clădirile monument și a impus limitarea alimentării cu energie termică și electrică la unitățile de învățământ închise.
Municipalitatea a cerut firmei Getica, furnizorul de curent al orașului, renegocierea tarifelor. „Numai clădirea Primăriei are o factură de curent de 20.000 lei pe lună de iarnă și 13.000 lei peste vară. Separat, mai sunt spitalele, bazele sportive, centrele de cazare, școlile și altele. Sunt sume consistente, pe care vrem să le reducem”, spune directorul administrativ al Primăriei, Mircea Oaie (foto).
Refuz pe linie...
Până săptămâna trecută, municipalitatea nu primise un răspuns cu privire la ieftinirea curentului, dar era deja sigură de eșecul renegocierii chiriilor. „Pentru a mai reduce din cheltuieli, am cerut proprietarilor spațiilor în care funcționează Liceul Ady Endre, Școala Nicolae Bălcescu și altele suspendarea plății chiriei pe durata întreruperii activității”, spune șeful Direcției Imobiliare (DPI), Lucian Popa (foto).
Orașul plătește peste 4.000 euro pe lună Episcopiei Romano-Catolice și peste 500 euro pe lună Fundației Caritatea aparținând Comunității Evreilor, iar orice reducere ar fi fost binevenită. „Răspunsurile au fost negative. Proprietarii au invocat faptul că imobilele nu le-au fost predate și că oricum Primăria datora chirie inclusiv pe timpul vacanțelor școlare”, arată Popa.
Foame de bani
În compensare, pentru a crește veniturile orașului, DPI a scos la licitație noi amplasamente pentru case în cartierul Tineretului și a accelerat vânzarea terenurilor către proprietarii care și-au ridicat deja imobilele. „Am viabilizat câteva amplasamente prin relocarea unor conducte, iar luna trecută am scos la licitație concesionarea a 22 de locuri de case”, spune Lucian Popa.
Contractele cu câștigătorii nu au fost încă semnate dar, neoficial, au fost cazuri în care taxa promisă pe metrul pătrat a crescut și de 38 de ori! „Unii proprietari din Cartierul Tineretului și-au dorit atât de mult parcela de lângă casa lor, pentru curte sau garaj, încât au ofertat și 270 lei pe metru pătrat pe an”, spune un angajat al Primăriei.
În plus, profitând de ieșirea din perioada post-implementare de cinci ani în care orădenii săraci cazați în căminele din strada Atelierelor și Octavian Goga, reabilitate pe bani europeni, au fost scutiți de chirie, DPI a hotărât să îi taxeze. Chiriașii vor plăti de luna aceasta, pe lângă utilități, chirii de 400 lei pentru un apartament cu o cameră și 500 lei pentru unul cu două camere.
Sumele reprezintă un venit mic pentru oraș, dar un efort consistent pentru chiriași. Întotdeauna cel mai sărac strânge cureaua mai tare...
SPERANȚE DE (MAI) BINE
Centura de siguranță
Temerile privind prăbușirea veniturilor orașului au fost confirmate încă din aprilie, inclusiv de agenția de evaluare financiară Fitch Rating. Agenția a „înrăutățit” de la stabilă la negativă perspectiva ratingului municipiului Oradea, cotat cu „BBB minus”, la fel ca orașele București, Brașov și Buzău. Decizia a venit la câteva săptămâni după ce agenția a modificat de la „stabilă” la „negativă” perspectiva de rating a României, ca urmare a efectelor blocajului economic.
Culmea, în evaluarea performanțelor financiare, Oradea a fost creditată cu șanse de a depăși criza nu atât datorită sectorului privat, cât celui bugetar. „Fitch aprecia că orașul nu va suferi o prăbușire a veniturilor, pe considerentul că sectorul privat este mai puțin prezent în componenta veniturilor orașului din impozitul pe salarii. Cea mai mare parte a IVG vine de la sectorul public, cu mii de angajați, care nu va avea o contracție imediată”, explică directorul economic al Primăriei, Eduard Florea (foto).