Centrul de Resurse Juridice (CRJ), care a sesizat în toamna anului trecut abuzurile comise de angajaţii Centrului de Plasament pentru Copii cu Probleme Psihosociale din Oradea (CPCPPO), a dat publicităţii un comunicat prin care protestează împotriva ordonanţei de clasare a acestui caz dată de procurorul Mihaela Cornelia Luca, de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Oradea.
"CRJ cere infirmarea ordonanţei de clasare, redeschiderea cât mai rapidă a urmăririi penale în cauză şi sancţionarea disciplinară a persoanelor care au propus/dispus clasarea", se arată în comunicatul postat pe site-ul ONG-ului în data de 4 aprilie.
Anchetă superficială
În document, CRJ aminteşte că în octombrie 2013 a sesizat Parchetului că mai mulţi adolescenţi cu dizabilităţi intelectuale şi probleme psihosociale instituţionalizaţi la CPCPP din Oradea au fost bătuţi şi închişi în camere pe timpul nopţilor de către mai mulţi educatori, dând declaraţii în acest sens în faţa managerilor de caz şi a unui psiholog.
"Confruntaţi cu indicii temeinice despre abuzuri grave împotriva unui grup extrem de vulnerabil, Parchetul şi Poliţia au ales să urmeze calea facilă a închiderii cazului din lipsă de probe. O asemenea soluţie nu este compatibilă cu scopurile justiţiei penale şi cu necesităţile de protecţie a minorilor şi a persoanelor cu dizabilităţi. Considerăm că, în măsura în care probele strânse în urma audierilor ar fi fost insuficiente, atunci s-ar fi impus nu clasarea dosarului ci, din contră, depunerea de eforturi suplimentare pentru aflarea adevărului, mai ales în contextul în care existau indicii serioase cu privire la săvârşirea de infracţiuni", arată juriştii CRJ.
Bătaia, justificată
Aceştia consideră că "şi mai grav" este că unul dintre argumentele deciziei de clasare este susţinerea procurorului de caz Mihaela Cornelia Luca, făcută pe baza unui referat întocmit de un comisar-şef din cadrul IPJ Bihor, că "în anumite cazuri violenţele asupra minorilor sunt justificate".
Astfel, procurorul a afirmat că premiza de la care a pornit este că "sarcina de a educa un minor (abandonat de familie şi crescut într-un mediu ostil) nu este o sarcină uşoară şi nici o sarcină ce poate fi îndeplinită întotdeauna şi în toate cazurile numai cu mijloace de maximă blândeţe" şi că "sunt situaţii în care trebuie să se procedeze, dimpotrivă, cu fermitate şi chiar cu severitate în scopul de a-l corija pe minor şi de a-l determina la o conduită corespunzătoare", motiv pentru care "legea permite unei persoane căreia i-a fost încredinţat un minor să recurgă la asemenea măsuri, cu condiţia ca prin luarea lor să nu primejduiască sănătatea, dezvoltarea fizică, intelectuală sau morală a minorului".
Tot materialul procurorului spune că deşi "corecţiile fizice aplicate minorilor ar fi dovedite, acestea ar putea fi încadrate la cauze justificative potrivit art.21 alin.1 din Codul Penal, deoarece pentru educarea şi corijarea minorilor sunt situaţii în care trebuie să se procedeze, cu fermitate şi chiar cu severitate în cazuri izolate şi atunci când aceştia greşesc".
Din referatul de clasare rezultă că procurorul a considerat că, deşi mai mulţi minori au declarat că au fost bătuţi de educatori, aceste fapte nu pot fi considerate "rele tratamente aplicate minorilor" întrucât nu le-a fost "pusă în primejdie gravă" viaţa, dezvoltarea fizică sau psihică.
Complici la abuzuri
Concluzia juriştilor CRJ este că "abuzurile asupra minorilor instituţionalizaţi sunt permise de lege, cu ajutorul Inspectoratului Judeţean de Poliţie Bihor şi al Parchetului de pe lângă Judecătoria Oradea", fapt pentru care consideră că soluţia "denotă o gravă lipsă de interes pentru situaţia minorilor cu probleme psihosociale, precum şi o neglijare a îndatoririlor fundamentale ale Ministerului Public şi ale organelor de poliţie", obligate prin Constituţie să apere ordinea de drept şi drepturile şi libertăţile cetăţenilor.
De asemenea - susţine CRJ - avem de-a face şi cu o nesocotire a prevederilor art. 63 lit. g) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, potrivit căruia Ministerul Public trebuie să apere drepturile şi interesele legitime ale minorilor", dar şi a Legii 272/2004 privind protecţia copilului, conform căreia "copilul trebuie protejat împotriva oricăror forme de violenţă, indiferent de mediul în care se află".
Mesaj trist
CRJ consideră, de asemenea, că prin nerespectarea legii şi prin prejudecata faţă de protecţia copiilor cu dizabilităţi, "Ministerul Public transmite un mesaj trist întregii societăţi, în special persoanelor care fac parte din categorii vulnerabile", consecinţa fiind că "atât timp cât autorităţile vor continua să fie lipsite de pregătire profesională şi de interes, abuzurile vor persista, iar cei vinovaţi vor rămâne nepedepsiţi".
În final, CRJ solicită infirmarea soluţiei de clasare a anchetei şi sancţionarea persoanelor (din Poliţie) care au propus această soluţie şi (din Parchet) care au dispus-o, dar şi verificarea de către autorităţile de resort din cadrul Ministerului Muncii a modului în care şi-au îndeplinit atribuţiile de serviciu managerii de caz, asistenţii sociali şi psihologii DGASPC, iar preşedintelui Consiliului Judeţean Bihor, care este şi reprezentantul legal al copiilor instituţionalizaţi "să declare public modul în care a reprezentat interesele minorilor în această cercetare şi dacă a fost audiat de procuror/agent de poliţie pentru cercetarea abuzurilor fizice şi emoţionale aplicate acestora de către educatorii centrului de plasament".
Amintim că BIHOREANUL a publicat pe această temă o serie de articole ce demonstrau că angajaţii CPCPP Oradea au comis abuzuri asupra minorilor, iar şeful DGASPC Bihor, Călin Puia, a acoperit faptele acestora, motiv pentru care, în urma unei cercetări disciplinare, a fost sancţionat de CJ cu o penalizare salarială de 20% pe trei luni.
Citiţi pe această temă şi articolele: