Izolaţi în case din cauza coronavirusului, oamenii practică, pe Facebook, o „leapşă” prin care se provoacă să posteze fotografii din urmă cu 20 de ani. Aşa a procedat, a descoperit g4media, şi o judecătoare din Oradea, Georgeta Ciungan, încadrată la Secţia Penală a Tribunalului Bihor, care a furnizat o surpriză postând o fotografie din 1992, de la Campionatul Mondial de Atletism de la Seul (Coreea de Sud).
”Provocare acceptată! 1992 – Seul, campioană mondială, atletism 400 metri garduri! 19 ani. Imediat după cursă, nu îmi venea să cred! Habar nu aveam unde o să mă ducă viața! Judecător în penal!”, a scris pe Facebook judecătoarea Georgeta Ciungan, fostă Petrea. Aceasta a explicat pentru g4media că instantaneul a fost realizat de un fotoreporter coreean „imediat după finish, când priveam tabela, și nu îmi venea să cred, îmi venea să plâng!”.
Destin de campioană
Fosta campioană a povestit că a început să facă sport (gimastică acrobatică) de la vârsta de 6 ani, în 1986 renunţând deoarece era prea înaltă pentru această disciplină. S-a apucat de alta: atletism la CSU Galați, făcând parte apoi din loturile naționale, mondiale și olimpice ale României.
Vârful de carieră sportivă a fost la Seul în 1992, când a câștigat două medalii de aur - la proba 400 de metri garduri și la ștafetă 4 X 400 de metri plat. Atunci a primit oferte de a studia și a se antrena la două universități din SUA, dar nu a vrut să plece din țară. În 2000, însă, pe când se pregătea pentru Jocurile Olimpice de la Sydney, Georgeta Petrea a suferit o fractură de tendon ahilian. A fost operată, dar la spital a contractat o infecție nosocomială și piciorul nu și-a mai revenit pentru a putea face performanță.
A fost nevoită să facă muncă de administrație la CSU Galați până în 2004. În 2008, a dat admitere la Facultatea de Drept din Brașov, iar după absolvire, în 2012, a intrat din prima la Institutul Naţional de Magistratură. În 2015 a devenit judecător la Judecătoria Focșani, iar din noiembrie 2018 este judecător la Tribunalul Bihor.
Campioană şi în robă
BIHOREANUL a scris despre judecătoarea Georgeta Ciungan în cursul anului trecut, când a relatat că a sesizat Curtea de Justiţie a Uniunii Europene în legătură cu decizii ale CCR pro-inculpaţi, prin care au fost anulate probele strânse de procurori cu ajutorul SRI în procesele de corupţie.
Ea a făcut demersul ca judecător învestit cu soluţionarea procesului intentat de DNA în 2016 împotriva a două profesoare de la Universitatea din Oradea, Camelia Dindelegan şi Floare Chipea, a soţului celei dintâi, Marin Dindelegan, şi a rectorului Constantin Bungău, după ce a ajuns în situaţia de a judeca fără să ţină cont de probe strânse prin interceptări pentru că CCR le-a declarat nelegale, deşi la momentul efectuării lor nu le interzicea nicio lege şi fuseseră autorizate de alţi judecători.
Magistratul a sesizat Curtea de Justiţie a UE, acuzând CCR de încălcarea Constituţiei, de modificarea legilor în favoarea inculpaţilor şi de nerespectarea tratatului de aderare a României la UE, care prevalează legilor interne, inclusiv în baza Constituţiei. Practic, arăta judecătoarea, CCR încalcă independenţa magistraţilor români, substituindu-se acestora.
A învins şi IJ
Ulterior, la sesizarea unui avocat al familiei Dindelegan, Georgeta Ciungan a fost luată în colimator de Inspecţia Judiciară, care a cercetat-o disciplinar. Ea îşi avertiza atunci colegii judecători, pe Facebook, că dacă le relatează „cum a avut loc cercetarea disciplinară, fugim toţi din magistratură”. În final, IJ a trebuit, totuşi, să pună capăt anchetei.
În ciuda cercetării începute împotriva Georgetei Ciungan, şeful Inspecţiei Judiciare, Lucian Netejoru, a minţit Consiliul Superior al Magistraturii, susţinând că subordonaţii săi n-au anchetat disciplinar niciun judecător dintre cei care au sesizat CJUE în legătură cu deciziile pro-inculpaţi ale CCR şi că sesizarea primită de IJ de la avocatul familiei Dindelegan a fost „clasată”, adică închisă din prima analiză, fără să fi început o cercetare disciplinară.
De altfel, Forumul Judecătorilor din România şi 7 membri CSM l-au acuzat pe şeful IJ de "ascunderea grosolană" a adevărului, dar şi de faptul că hărţuirea judecătoarei din Oradea avea ca scop crearea unui precedent care să fie folosit apoi şi împotriva judecătorilor Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie care au sesizat CJUE, aşa cum vehement cerea atunci Luju.ro, site afiliat Antenei 3 şi afişat anti-DNA.