În urma unei oferte făcute joi dimineaţă Consiliului Judeţean de către conducerea Primăriei, aleşii bihorenilor au aprobat transferarea administrării şi patrimoniului Spitalului Clinic Judeţean Oradea în sarcina Primăriei, urmând ca pasul următor să fie iniţierea unei Hotărâri de Guvern care să consfinţească această modificare.

Potrivit vicepreşedintelui CJ Dumitru Voloşeniuc, cel care a explicat şi susţinut cererea municipalităţii, Primăria doreşte să preia şi Spitalul Judeţean, astfel încât acesta să se dezvolte conform aceleiaşi strategii în baza căreia vor fi restructurate şi cele patru spitale preluate de Consiliul Local la 1 iulie de la Ministerul Sănătăţii: Municipalul, cel de Neurologie şi Psihiatrie, Maternitatea şi Spitalul de Pneumoftiziologie.

Singurul consilier judeţean care s-a opus acestei idei a fost PSD-istul Mihai Bar, care a invocat: "Centrul judeţului are câteva obiective ca Aeroportul, Spitalul Judeţean, şi dacă niciuna din aceste chestiuni nu o rezolvăm, mai bine ne lăsăm păgubaşi".

Colegul său de partid, Alexandru Retegan, a încercat să-l susţină, spunând că atunci când se referea la elaborarea unei strategii comune pentru spitalele din Oradea şi Bihor, Ministerul Sănătăţii nu a avut în vedere ca toate aceste spitale să fie preluate de municipalitate. De asemenea, a adăugat Retegan, CJ "ar trebui să elaboreze o strategie care să cuprindă şi spitalele din Beiuş, Salonta, Marghita", chiar dacă de spitalele din aceste oraşe răspund primăriile orăşeneşti.

În contrapartidă, vicepreşedintele CJ Alexandru Kiss a susţinut iniţiativa Primăriei, arătând că în prezent cele mai importante spitale din judeţ - Municipalul şi Judeţeanul - îşi fac concurenţă, iar gestionarea lor de către o singură entitate a administraţiei publice locale le-ar armoniza interesele.

"Nu-i adevărat că nu vom avea un cuvânt de spus în privinţa Spitalului Judeţean dacă îl dăm la oraş, pentru că am colaborat bine cu oraşul şi pentru alte instituţii ca de exemplu Teatrul", a mai spus Kiss, amintind de faptul că şi administrarea acestei instituţii de cultură a fost transferată, anul trecut, tot Primăriei. El a precizat că, pe viitor, CJ ar putea finanţa doar două treimi din bugetul Spitalului Judeţean (care înregistrează lunar un deficit de 1 milion de lei), şi nu integral, ca în prezent.

"Primăria îşi asumă un mare risc. E bună ideea, nu ştiu dacă aş accepta, dacă eu aş fi primar, dar este logică", a mai spus Kiss.

Preşedintele CJ, Radu Ţîrle, a fost neutru în această polemică, recunoscând doar că "propunerea, asumată şi de Facultatea de Medicină, este interesantă, ne-a surprins şi pe noi".

În ce priveşte consilierii PDL, care de obicei se opun iniţiativelor conducerii CJ, mai ales când în chestiunile supuse dezbaterilor este implicată şi Primăria, de data aceasta au aprobat proiectul fără nicio remarcă.

La vot, singurul dintre aleşii bihorenilor care s-a opus transferului Spitalului Judeţean la municipalitate a fost Mihai Bar, astfel încât CJ şi Primăria, în colaborare cu Ministerul Sănătăţii, vor iniţia o Hotărâre de Guvern pentru aprobarea acestui transfer.

Într-un comunicat de presă remis joi, după şedinţa CJ, primarul Oradiei a declarat că obiectivul preluării este de a crea în Oradea şi judeţul Bihor un sistem sanitar modern, capabil să atingă standardele medii de performanţă ale ţărilor UE.

"Pe ordinea de zi a următoarei şedinţe de Consiliu Local se va afla acordul de principiu privind preluarea transferului Spitalului Judeţean în subordinea noastră, urmând ca finalizarea transferului să se facă printr-o Hotărâre de Guvern", a precizat Bolojan.

Motivarea Primăriei

Într-o scrisoare adresată consilierilor judeţeni, primarul Oradiei, Ilie Bolojan, a explicat de ce funcţionarea spitalelor în subordinea unei singure autorităţi locale ar asigura creşterea eficienţei acestora şi a dat asigurări că Primăria îşi asumă responsabilitatea în scopul creşterii calităţii serviciilor medicale.

În scrisoare, primarul a descris întâi situaţia din cele două mari spitale, Municipal şi Judeţean, arătând că "o bună parte a secţiilor din ambele spitale este nemodernizată", iar Judeţeanul nu este autorizat din cauza nerespectării circuitelor sanitare şi a existenţei prea multor paturi în spaţii prea mici, în timp ce - paradoxal - la Municipal există spaţii nefolosite. Pe de altă parte, a mai arătat Bolojan, deficitul bugetar al Spitalului Judeţean este cauzat şi de faptul că Staţionarul II nu asigură condiţii pentru secţia de Oncologie, deşi înghite pentru permanentele reparaţii sume imense.

Având în vedere această situaţie, primarul a propus câteva măsuri pentru ca în 5-10 ani spitalele din Oradea să atingă nivelul mediu al spitalelor din ţările civilizate ale UE: creşterea progresivă a alocărilor bugetare pentru modernizarea clădirilor spitalelor, dotarea cu echipamente şi aparatură performante, stimularea specializării medicilor în spitale prestigioase din Europa Occidentală cu fonduri europene atrase de Primărie, reducerea risipei din sistem prin restructurarea secţiilor şi optimizarea organigramelor de personal.

Concret, primarul a propus ca în anii 2010 şi 2011 spitalele Municipal şi Judeţean să întreprindă următoarele schimbări : transferarea secţiei de Oncologie de la Judeţean la Municipal, cu reabilitarea completă a spaţiilor şi modernizarea aparaturii şi echipamentelor (termen iulie 2011), reabilitarea tuturor secţiilor Spitalului Municipal (până la începutul anului 2011), modernizarea din fonduri europene a blocului operator de la Municipal (între anii 2011 şi 2012), transferarea unei secţii de Cardiologie şi a uneia de Chirurgie de la Judeţean la Municipal, cooptarea CJ ca partener al Primăriei în programul pentru cerarea Centrului Euroregional de intervenţie cardio-vasculară câştigat de Primărie (în valoare de 2 milioane euro) şi transferarea acestuia la Spitalul Judeţean, precum şi crearea, tot la Judeţean, a unui Centru Stroke (pentru intervenţie chirurgicală în accidentele vasculare-cerebrale).