Preşedintele executiv UDMR Bihor, Szabo Odon, nu are nici pe departe aura unui campion al "naţiei" sale, ci doar o vrea încolonată în acest partid, ca şi când, din naştere, maghiarii şi-ar pierde dreptul la alte opţiuni.

Acuzaţia aparţine chiar unui etnic maghiar care cere Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării (CNCD) sancţionarea lui Szabo, deoarece incită la ură în sânul propriei comunităţi. "Din cauza lui ajungem să ne batem între noi", spune Gabor Francisc, preşedintele Asociaţiei Pro Tărcaia.

Un sălăjan face carieră

Născut acum 41 de ani la Carastelec (Sălaj), Szabo Odon a ajuns la Oradea în 1993 ca student al Facultăţii de Geografie-Istorie. Inteligent şi extrem de ambiţios, îl descria unul dintre profesorii săi, Mihai Drecin. La un an după terminarea studiilor, de-a lungul cărora se remarcase ca şef al Asociaţiei Tinerilor Maghiari, s-a angajat la Institutul Reformat Sulyok Istvan, pentru ca după încă un an să devină muzeograf la Muzeul Ţării Crişurilor.

N-a profesat, însă, nici această meserie. În 2000 a devenit consilier judeţean, afirmându-se ca "locotenent" al preşedintelui UDMR şi al CJ Bihor, Alexandru Kiss. Cum acesta nu prea stătea la birou, instituţia o conducea de facto Szabo. Singurul care a dezvăluit că nu-şi merita salariul de la Muzeu fiindcă toată ziua era ba la Consiliu, ba la partid, a fost un alt tânăr maghiar: Csomortanyi Istvan, preşedintele PPMT Oradea, pe care UDMR-istul îl "pictase" că e pe jumătate român, prin mamă. O zicere reprezentativă pentru Szabo, în ochii căruia păcat mai mare decât să nu fii ungur pur-sânge e doar să fii "corcitură" cu rădăcini româneşti...

Etno-bişniţar

Szabo a acumulat rapid funcţii, putere, bani: a devenit preşedintele executiv al UDMR Bihor, preşedintele Asociaţiei Tinerilor din Carastelec şi directorul a două fundaţii de partid, Partium şi Mecena, fapt ce i-a atras criticile altui conaţional, fostul episcop Laszlo Tokes. Motivul? Mecena a deturnat o finanţare de 800.000 euro oferită de Guvernul Ungariei pentru un centru cultural Ady Endre în satul natal al poetului, ca să ridice în Oradea, între Ştrandul Dinamo şi cel Municipal, o clădire pentru evenimentele UDMR, pe care în final, fiindcă n-a plătit taxe şi impozite, Fundaţia a pierdut-o în favoarea Primăriei. UDMR, spunea Tokes, este un partid "etno-business", iar tripleta Alexandru Kiss–Szabo Odon–Rozalia Biro foloseşte apartenenţa la maghiarime doar pentru a se îmbogăţi.

Că nu greşea o arată şi felul cum s-a rostuit Szabo: ca simplu chiriaş al Primăriei într-un apartament ultracentral, şi-a "lipit" la el încă unul, al cărui locatar decedase, iar apoi le-a cumpărat la pachet, achiziţionând totodată şi 0,2 hectare de teren intravilan. Totul din leafa de muzeograf şi în condiţiile în care soţia, cu care are cinci copii, a stat în concedii fie prenatale, fie pentru îngrijirea acestora. Deşi are o firmă, Gubeur SRL, ce oferă consultanţă unei societăţi a Guvernului de la Budapesta (ITDH) pentru a facilita expansiunea firmelor ungare în Transilvania, UDMR-istul nu şi-a declarat niciodată câştigurile astfel obţinute.

Mai mult, în 2007 Szabo a pus mâna şi pe o casă de minimum 200.000 de euro în buricul Oradiei, de la parohia romano-catolică Szent Laszlo. Practic, profitând că era membru în consiliul parohial, a pus-o pe numele unei rude din Carastelec, pentru ca în final să-şi instaleze în ea mama, adusă din Sălaj.

Propovăduieşte pacea...

Ales deputat din 2012, Szabo a avut un singur hop în carieră, dar l-a depăşit cu sprijinul altor lupi tineri din UDMR: anul trecut a căzut în dizgraţia lui Kiss, care aflase că a complotat pentru a-i lua locul. În final, însă, încolţit de DNA, bătrânul baron a renunţat la preşedinţia UDMR Bihor, iar discipolul a rămas şeful suprem, flancat de Cseke Attila, uns formal preşedinte, de Pasztor Sandor, pus preşedinte la CJ cu ajutorul PSD, şi de Szabo Jozsef, un alt sălăjan, avansat administrator public al judeţului.

Permanent, în discursurile publice Szabo a avut grijă să pledeze pentru buna înţelegere între români şi maghiari. "Eu sunt maghiar din România, loial naţiei mele şi ţării în care trăiesc. Să terminăm discursurile care ne învrăjbesc", spunea, de pildă, în 2013, de Ziua Maghiarilor de Pretutindeni. "Majoritatea românească şi minoritatea maghiară trebuie să găsească împreună o soluţie, iar primul pas ca să găseşti soluţii este să-l înţelegi pe celălalt", clama şi anul trecut, când se discuta despre o statuie a Sf. Ladislau în Piaţa Unirii.

... dar seamănă războiul

Problema e că ori înţelepciunea pe care o afişa n-a fost sinceră, ori l-a părăsit după alegerile locale din vară, când UDMR a avut cel mai prost rezultat din istorie, pierzând funcţia de viceprimar în Oradea (unde are doar 4 consilieri, faţă de 7 înainte), iar la Consiliul Judeţean (unde deţine 7 mandate, faţă de 9 anterior) a obţinut funcţia de preşedinte nu de la alegători, ci de la şefii PSD şi ALDE, dispuşi la orice în războiul anti-PNL.

Că situaţia nu e roz şi că UDMR e nemulţumită că maghiarii nu-i mai livrează voturile precum odinioară, Szabo a arătat-o toamna aceasta într-un colţ al judeţului departe de Oradea. Participând pe 4 septembrie la Zilele Maghiarilor din Depresiunea Beiuşului, organizate la Tărcaia, el a urcat pe scenă alături de Cseke pentru a rosti un discurs considerat de mulţi inacceptabil, jignitor, umilitor. În condiţiile în care comuna are populaţie majoritar maghiară, dar de 12 ani edilul este un român, Szabo a certat maghiarii tărcăieni fiindcă n-au votat candidatul UDMR, ba chiar i-a numit trădători care trebuie excluşi din comunitate.

Gabor Ferenc"La serbare s-au adunat sute de oameni ca să petreacă, nu să-i asculte pe politicieni. De pe scenă, Szabo ne-a criticat că nu avem primar UDMR şi a spus că asta-i din cauza trădătorilor care nu trebuie să mai aibă loc între noi. A instigat la ură chiar între noi, maghiarii", a relatat BIHOREANULUI Gabor Francisc (foto), etnic maghiar şi preşedinte al Asociaţiei Pro Tărcaia.

"A produs indignare şi ură"

Pe 10 octombrie, Gabor a trimis CNCD o petiţie prin care a solicitat amendarea lui Szabo, dar şi obligarea sa la publicarea în presă a sancţiunii primite, în temeiul articolului 15 al OUG 137/2000 privind prevenirea şi sancţionarea discriminării, ce taxează "orice comportament manifestat în public având caracter de propagandă naţionalist-şovină, de instigare la ură rasială sau naţională" ori "care are ca scop sau vizează atingerea demnităţii sau crearea unei atmosfere de intimidare, ostile, degradante, umilitoare sau ofensatoare, îndreptat împotriva unei persoane sau a unui grup".

"Contest afirmaţiile dlui Szabo prin faptul că a produs indignare şi ură între membrii comunităţii maghiare, făcând discriminare politică între membrii comunităţii maghiare! Nu consider că aceia care nu am votat candidatul UDMR suntem trădători!", a explicat Gabor Francisc, ataşând, ca dovadă a faptei incriminate, şi cotidianul Bihari Naplo din 6 septembrie, care îl cita astfel pe politician: "În timp ce la Beiuş avem un consilier local, la Tărcaia ne-au lipsit două sute şi ceva de voturi pentru a avea primarul nostru. De aceea, categoric, trădătorii nu mai au ce căuta între noi!".

La bătaie

Gabor mai vrea să depună ca probe la CNCD şi "declaraţiile a cel puţin doi martori", precizând că după discursul UDMR-istului doi localnici - unul care îi dădea dreptate lui Szabo şi altul care îl contrazicea - "erau gata să se ia la bătaie". "Acest om în nenumărate rânduri a instigat la ură şi a dezbinat comunitatea", afirmă tărcăianul, convins că maghiarii trebuie să trăiască în pace atât unii cu alţii, indiferent de opţiunile politice, cât şi cu vecinii români cu care nu s-au certat niciodată, ceea ce i-au şi făcut să prefere candidaţilor UDMR un primar român.

Cât despre preşedintele executiv al UDMR Bihor, acesta a refuzat răspicat să comenteze faptul că a ajuns pe mâna "poliţiei" anti-discriminare după reclamaţia făcută chiar de un etnic maghiar. "Este o procedură în derulare, mă voi apăra la CNCD", e tot ce-a declarat deputatul Szabo Odon. Numai să nu-l ia din nou gura pe dinainte şi să se apere, cum face de obicei, atacând. Fie politicieni români, fie (ne)alegători  maghiari...

HOŢIE MONUMENTALĂ
Lobby-ist pentru un crâşmar

Gabor Francisc nu se află la prima confruntare cu Szabo Odon, în 2014 acuzându-l că a furat, pur şi simplu, Monumentul Martirilor construit de localnici în memoria a 91 de înaintaşi ucişi aici de civili români în aprilie 1919. "Eu personal am făcut toate demersurile pentru edificarea monumentului. În fiecare primăvară tărcăienii se adună la monument pentru a-şi aminti de morţi şi niciodată nu au fost probleme. La fiecare manifestare au participat şi primarii români, iar noi am comemorat victimele în pace, fără să jignim pe nimeni", povestea Gabor BIHOREANULUI, indignat că UDMR s-a întabulat pe monument deşi localnicii îl donaseră Primăriei.

De altfel, Szabo i-a luat la ochi pe tărcăieni încă din 2000. Pe atunci simplu "cărător de geantă" al lui Alexandru Kiss, actualul deputat voia să transforme căminul cultural din comună în berărie pentru un prieten de-al lui, dar localnicii s-au opus, iar afaceristul a trebuit să-şi facă crâşma la Finiş. De altfel, atunci au părăsit UDMR 63 de tărcăieni, inclusiv Gabor Francisc, care conducea organizaţia locală, unii intrând în partide româneşti sau în PCM, alţii lecuindu-se de politică. UDMR a divizat, însă, comunitatea. "În timp ce localnicii comemorează martirii în Vinerea Mare, ziua, pe lumină, UDMR îşi face acţiunea pe 19 aprilie, seara, pe întuneric", spune Gabor.