Obligatoriu, în teorie
Comentând transferarea clasei a IX-a de la şcolile gimnaziale (unde a fixat-o actuala formă a legii, intrată în vigoare în 2011) către licee, Szabo a declarat că nu este de acord, nici împotrivă, însă a remarcat că în felul acesta scad şansele ca elevii să urmeze cele zece clase obligatorii.
"Conform actualei forme a legii, cele zece clase obligatorii sunt de la clasa zero la clasa a IX-a inclusiv, dar dacă această clasă a IX-a trece la liceu, există posibilitatea ca ea să fie urmată de mai puţini elevi, în condiţiile în care şi aşa, în Bihor, în unele comune, după clasa a VIII-a circa 30% dintre elevi nu mai merg la şcoală", a explicat deputatul Szabo într-o conferinţă de presă susţinută miercuri.
Tot în legătură cu această modificare, Szabo a subliniat pe de o parte că în Europa există tendinţa ca elevii să fie cuprinşi într-o formă de şcolarizare o perioadă cât mai mare, iar pe de altă parte deşi în România obligativitatea urmării unei şcoli se referă la zece clase, adică până la vârsta de 16 ani, nu există nicio sancţiune dacă această prevedere legală nu e respectată. Cel mai important rămâne, însă, riscul creşterii abandonului şcolar, căci "şi mai mulţi copii din mediul rural nu vor merge să facă clasa a IX-a în altă comună sau la oraş".
Premise de dictat
O modificare a legii cu care UDMR nu este de acord, a spus Szabo Odon, se referă la componenţa consiliilor de administraţie ale şcolilor. "Până acum, din consiliile de administraţie făceau parte directorii de şcoli, precum şi - în proporţii egale - reprezentanţii cadrelor didactice, părinţilor şi administraţiilor locale.
Potrivit modificării, în consiliile de administraţie pe viitor vor fi majoritare cadrele didactice. Nu vreau să se creadă că nu am încredere în profesori, dar cred că nu este bine că o parte devine majoritară faţă de celelalte, ci era mai bine ca principiul de funcţionare să fie cel al consensualităţii", a explicat deputatul.
Ciocu' mic, dar dă bani!
O altă modificare a legii pe care Szabo Odon nu o consideră corectă se referă la aşa-numita finanţare de bază a şcolilor (sau finanţare per capita, în funcţie de numărul de elevi), asigurată de la bugetul central. Potrivit schimbării adoptate de Camera Deputaţilor prin votul de săptămâna aceasta, din această finanţare de bază şcolile nu vor mai avea voie să facă cheltuieli de întreţinere (ci doar de personal, pentru perfecţionarea cadrelor, pentru pregătirea elevilor şi pentru achiziţia de materiale şi servicii), ceea ce înseamnă, concret, că şcolile nu vor mai putea plăti din aceşti bani utilităţile.
"La şcolile mari, cu mulţi elevi, finanţarea de bază era suficientă pentru a asigura şi plata cheltuielilor de întreţinere, dar prin scoaterea acestora din finanţarea de bază ele vor trebui suportate de primării. Deci, pe de o parte, micşorezi rolul administraţiei publice locale din consiliile de administraţie ale şcolilor, iar pe de altă parte aştepţi să dea aceasta bani. Îi spui "Kuss (n.r. - un fel de "ciocu' mic", în limba maghiară), dar dă-ne bani!"", a sintetizat Szabo Odon efectul acestei modificări a legii.
Şi altele
O altă modificare a legii la care s-a referit deputatul bihorean, şi pe care a ironizat-o, constă în posibilitatea ca Ministerul Educaţiei să achite eşalonat salariile câştigate în justiţie de către cadrele didactice în perioada guvernărilor Boc şi MRU, investite cu titlu executoriu în cursul acestui an. "Se prevede că plata se va face eşalonat pe cinci ani, în primul an 5%, în al doilea an 10%, în al treilea şi al patrulea an câte 25%, iar în al cincilea an 35%. Altfel spus, Guvernul Ponta împinge pe Guvernul viitor plata acestor drepturi câştigate în instanţă, şi cei care au fost cei mai înverşunaţi că banii trebuie plătiţi repede au fost chiar ei (n.r. - USL). Ori Guvernul Boc a avut dreptate (n.r. - să eşaloneze plata salariilor majorate), ori eu nu ştiu ce să mai cred", a spus Szabo.
Enumerând şi alte modificări ale actualei legi a educaţiei, deputatul a mai dat exemple, fără a le comenta însă pe toate, cum ar fi - pentru învăţământul universitar - desfiinţarea limitei de vârstă după care cadrele didactice pot ocupa locuri în senatul universităţii ori permisiunea de a beneficia de facilităţi nu doar studenţii ai căror părinţi sunt cadre didactice în activitate, ci şi cei ai căror părinţi au fost pensionaţi din această calitate.
Modificările adoptate de Camera Deputaţilor urmează să fie dezbătute şi de către Senat, săptămânile următoare, urmând să intre în vigoare numai după promulgarea lor de către preşedinte şi publicarea lor în Monitorul Oficial. "Nu cred că se va întâmpla foarte repede, dar nici foarte târziu, pentru că ele vor intre în vigoare începând cu noul an şcolar", a estimat deputatul UDMR.