Szabo Odon: Veşti bune pentru toţi românii şi instituţiile care "vânează" fonduri UE

Lucru neobişnuit, deputatul UDMR Bihor Szabo Odon şi-a manifestat optimismul şi încrederea după ce, marţi, grupul parlamentar al Uniunii s-a întâlnit cu ministrul Fondurilor Europene, Eugen Orlando Teodorovici, pentru a discuta despre pregătirile în vederea viitorului exerciţiu financiar al UE, pe perioada 2014-2020.

În cadrul întâlnirii, deputaţii şi senatorii UDMR care au experienţă în derularea unor proiecte cu fonduri europene, ca foşti miniştri, secretari de stat ori reprezentanţi ai autorităţilor publice locale, i-au făcut ministrului mai multe propuneri care să ducă la creşterea ratei de absorbţie a acestor fonduri şi, mai mult, au avut supriza plăcută că şi ministrul i-a informat asupra unor măsuri pozitive pe care intenţionează să le promoveze în acest scop.

Mai puţină birocraţie

În cadrul întâlnirii cu ministrul, reprezentanţii UDMR au propus simplificarea documentaţiei pe care autorităţile locale şi firmele care vor bani europeni trebuie să le elaboreze. "Acum trebuie să facem trei dulapuri de hârtii, pe care să le păstrăm 5-10 ani, iar noi am cerut să nu se mai ceară 30 de semnături pe un document, ci demersurile să fie mai simple şi să fie aprobate mai rapid", a spus deputatul Szabo Odon.

Pe de altă parte, Szabo a spus că şi ministrul Teodorovici a pregătit câteva schimbări cu privire la birocraţia fondurilor europene, dând ca exemplu promisiunea că pe viitor plata banilor UE se va face direct către titularii de proiecte, fără a mai fi plimbaţi pe la autorităţi de management de pe lângă ministere. "Acum trec şi 7 luni până să ajungă banii aprobaţi la beneficiari, pe viitor vor fi depuşi direct în conturile acestora", a spus deputatul bihorean.

Mai mult ajutor de la stat

Dând exemplul Universităţii din Oradea, care are toţi banii blocaţi pentru cofinanţarea proiectelor cu fonduri UE, dar fără posibilitatea de a şi-i recupera rapid, ceea ce pune instituţia atât în situaţia să nu mai poată deschide noi "fronturi" pentru alte proiecte, dar şi în aceea că nu îşi mai poate plăti nici angajaţii, Szabo Odon a invocat, de asemenea, şi exemplu Universităţii din Debreţin, care nu are această problemă.

Motivul? În Ungaria, statul garantează rambursarea sumelor pentru cofinanţarea proiectelor cu fonduri UE, şi chiar oferă banii necesari pentru cofinanţare în avans, aşa încât beneficiarii să nu aibă jene financiare din cauză că decontarea sumelor cheltuite se face cu întârziere.

Mai multă echitate

Tot pentru exerciţiul 2014-2020 al UE, grupul parlamentar UDMR i-a propus ministrului Teodorovici să se reintroducă programele naţionale destinate oraşelor mai mici, care nu pot concura cu reşedinţele de judeţ în accesarea banilor europeni. "Nu poate concura Beiuşul sau Careiul cu Oradea sau Satu Mare, dar constatăm că grosul fondurilor au mers către reşedinţele de judeţe şi oraşele mici nu ajung la banii europeni, pentru că trebuie să pună la bătaie acelaşi nivel de sume şi acelaşi nivel de expertiză ca oraşele mari, ceea ce nu pot face. E ca şi cum ai obliga o echipă de Liga a III-a să joace cu echipele de Liga I. Deci pentru oraşele mai mici trebuie alte reguli şi alte programe de finanţare decât pentru oraşele mari", a spus Szabo.

În sprijinul acestei propuneri, UDMR-istul a amintit că în perioada de preaderare a României la UE au existat programe speciale pentru oraşele mici, tocmai pentru că în caz contrar acestea nu pot ajunge la nivelul asumat în tratatul de preaderare, iar fără fonduri europene nu-şi pot face nici halde ecologice de deşeuri, nici reţele de apă şi canalizare, nici drumuri.

Tot în favoarea unităţilor administrativ-teritoriale mai mici ar fi şi diferenţierea procentelor pe care trebuie să le achite cu titlu de cofinanţare. "Dacă pentru a derula un proiect de 10 milioane euro Primăria din Hidişel trebuie să asigure o cofinanţare egală cu cea a Primăriei din Oradea, sigur că nu va pune mâna niciodată pe un proiect mare", a explicat Szabo Odon.

Mai mulţi bani

O altă propunere a UDMR vizează creşterea plafonului maxim de sume ce pot fi acordate din fondurile UE aşa-numitelor GAL-uri (Grupuri de Acţiune Locală, alcătuite din 6-12 oraşe, comune şi firme), de la 2,5 milioane euro, cât este în prezent, la 8 milioane euro.

De asemenea, deputaţii şi senatorii Uniunii au propus ca 1 miliard de euro din fondurile UE ce vor fi la dispoziţia României în perioada 2014-2020 să fie destinat unui program naţional de cadastru, deoarece în prezent, în lipsa unui cadastru unitar la nivelul întregii ţări, este posibilă atât specula cu terenuri, cât şi haosul şi confuziile. "Domnul ministru ne-a răspuns că vor fi 500 milioane euro în acest scop, pentru cadastrul în mediul rural", a spus Szabo.

Mai multă flexibilitate

Deputatul de Bihor a mai arătat că în perioada 2014-2020 nu vor mai exista şapte programe operaţionale ca până acum, ci doar patru, ceea ce va avea efecte pozitive atât pentru autorităţile publice, cât şi pentru firmele private. Motivul? În perioada 2007-2013 fondurile UE au fost alocate distinct pentru fiecare din cele şapte programe, însă pentru unele dintre acestea au rămas bani necheltuiţi, iar redirecţionarea lor către alte programe se poate face doar în condiţii foarte greoaie şi cu acordul expres al Comisiei Europene. Dacă însă vor fi doar patru programe, banii vor fi mai uşor de mutat de pe o axă pe alta, astfel încât, de pildă, banii necheltuiţi pentru modernizarea infrastructurii feroviare vor putea fi redirecţionaţi pentru infrastructura rutieră.

Mai multă cointeresare

Tot ca aspect pozitiv, deputatul UDMR Bihor a spus că atât propriul grup, cât şi ministrul Fondurilor Europene se află în consens în chestiunea stimulării persoanelor care lucrează cu proiecte europene. "Nu este normal ca un funcţionar să aibă salariu 600 de lei şi să răspundă de proiecte de 6 sau de 60 de milioane de euro", a spus Szabo, pentru că în această situaţie funcţionarii nu au niciun interes să "tragă" pentru reuşita proiectelor, de la aprobare până la urmărirea calităţii lucrărilor şi decontarea banilor către beneficiari.

Soluţia, în această privinţă, este fie scoaterea persoanelor care lucrează cu proiecte europene din categoria funcţionarilor publici, fie amendarea legii privind funcţionarii publici, pentru ca aceste persoane să poată fi plătite mai bine.

Pe de altă parte, a spus Szabo, va fi modificat şi sistemul sancţionator, astfel încât funcţionarii vinovaţi de eşecul unor proiecte cu fonduri europene să poată fi şi pedepsiţi pentru asemenea ratări.

Pe hârtie stăm mai bine

În condiţiile în care rata de absorbţie a fondurilor UE de către România este un veşnic prilej de ceartă între politicieni, fiecare guvern acuzând lenea sau indiferenţa celui precedent, deputatul UDMR a pus la dispoziţia presei un document care arată că "stăm" mai bine decât se credea din acest punct de vedere.

Din informarea asumată de Ministerul Fondurilor Europene reiese că în perioada 2007-2013 România a avut la dispoziţie din partea UE o sumă totală de 19,21 miliarde euro, autorităţile centrale, locale, firmele şi ONG-urilor depunând 41.257 proiecte, în valoare totală de 70,3 miliarde euro, din care 46,5 miliarde euro reprezintă contribuţia UE.

Din acest total, au fost aprobate 13.270 proiecte, în valoare totală de 31,2 miliarde euro, din care 19,1 miliarde euro reprezintă contribuţia UE, până în prezent fiind semnate contracte de finanţare pentru 10.059 proiecte, în valoare totală de 22 miliarde euro, din care 17,3 miliarde euro contribuţia UE.

Din totalul proiectelor depuse şi aprobate, 81 au fost aşa-numite proiecte majore (64 pentru programe de mediu, 16 pentru programe de transport şi unul pentru cercetare), în valoare totală de 9,57 miliarde euro.

Problema este, însă, că până în prezent titularii acestor proiecte au primit efectiv 6,69 miliarde euro, din care 5,99 miliarde euro din partea UE, ceea ce înseamnă doar 31% din alocarea pe perioada 2007-2013, întrebarea - în aceste condiţii - fiind cât de repede se vor mişca evaluatorii proiectelor pentru a da undă verde primirii şi restului de bani înainte să expire termenele pentru efectuarea plăţilor, termene prelungite de pe anul 2013 cu câte 2 sau 3 ani, după caz?

"Degeaba am contractat 100% banii europeni dacă nu reuşim să derulăm proiectele în această perioadă, până în 2015 şi 2016", a rezumat Szabo Odon, concluzia fiind că, tocmai având în vedere "retardul", lentoarea, toate procedurile birocratice, tehnice şi financiare trebuie accelerate pentru ca în final să fie dezangajate (adică scăzute din drepturile de finanţare a României) sume cât mai mici raportat la cel 19,21 miliarde euro disponibile.