Cu cât se apropie termenul la care Guvernul vrea să facă regionalizarea administrativă, cu atât procesul se dovedeşte mai lipsit de transparenţă. Pe tăcute, fără ca ministrul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, vicepremierul Liviu Dragnea, să-l fi prezentat într-o conferinţă de presă, fără înştiinţarea preşedinţilor de consilii judeţene şi primarilor municipiilor reşedinţă de judeţ, la mijlocul acestei luni a apărut raportul Consiliului Consultativ pentru Regionalizare, act ce va sta la baza regionalizării.

BIHOREANUL a aflat că niciunul dintre şefii judeţului nu avea habar despre existenţa documentului ce consfinţeşte subordonarea Bihorului într-o regiune condusă de la Cluj, dar şi că studiul e bazat pe informaţii depăşite, unele chiar false, care au un singur scop: regionalizarea să se facă iute şi fără valuri. Bomboana de pe colivă e că, tot în tăcere, Dragnea plănuieşte alegeri regionale anul acesta, în decembrie!

Pe tăcute

Deşi a promis consultarea administraţiilor locale, liderilor de partide şi opiniei publice, Liviu Dragnea a evitat până acum orice dezbatere, susţinând că baza discuţiilor trebuie asigurată de specialişti. Cei 11 academicieni şi universitari bucureşteni din Consiliul Consultativ pentru Regionalizare (CONREG) şi-au spus cuvântul printr-un raport publicat, în 16 mai, doar pe site-ul MDRAP.

Documentul de 56 de pagini e redactat într-un stil greu accesibil chiar şi specialiştilor. Intitulat "Disparităţi şi fluxuri în fundamentarea socio-economică a regionalizării administrative a României", materialul susţine din start că trebuie păstrate regiunile de dezvoltare actuale, adică să nu se schimbe nimic! "Regiunile instituite în 1998 manifestă un grad sporit de unitate funcţională, dovedită prin structura fluxurilor de migraţie (n.r. - demografice şi economice) interjudeţene. Niciun alt model de regionalizare nu satisface în acelaşi grad principiul de optim funcţional potenţial", arată raportul.

Autorii filozofează comparând regionalizarea cu un joc de şah, în care, oricât de bine ai muta, nu există totuşi garanţia câştigării partidei, adică a bunei organizări a viitoarelor regiuni: "Configuraţia spaţială a regiunilor este echivalentul tablei pe care sunt puse piesele de şah, iar regulile de construcţie instituţională pentru practica administrativă sunt echivalentul celor de joc efectiv. Evident, nu trebuie să îţi faci iluzia că dacă vei proiecta bine spaţiile regionale succesul e asigurat", sună documentul!

E rău, să rămână aşa!

Experţii recunosc, culmea, că politica regională actuală, bazată pe cele 8 regiuni de dezvoltare, este un eşec fiindcă a agravat, nu a micşorat diferenţele dintre regiuni şi dintre judeţele aceleiaşi regiuni. "Disparităţile economice dintre judeţe s-au accentuat în special după 1999", spun specialiştii, adăugând că până şi în aceeaşi regiune s-au dezvoltat strict centrele, nu şi alte localităţi din judeţul central: "Clujul, de exemplu, unul din judeţele cele mai dezvoltate, face parte din categoria cu nivel maxim de decalaj de dezvoltare între urban şi rural, similar cu ce se întâmplă în Iaşi, Dolj, Vaslui, Vâlcea şi Sălaj".

CONREG ignoră aspectele istorico-geografice ce ar putea da regiuni mai mici şi mai omogene, căutând aproape chinuitor argumente în favoarea modelului actual, prezentat ca "singurul multicriterial, cu o funcţionalitate dovedită prin configurarea fluxurilor de migraţie demografică şi economică, prin dimensiunile relativ egale dintre regiuni, gradul sporit de accesibilitate de la periferie spre centru, posibilitatea de a valorifica identităţile şi diversităţile regionale neconflictuale, potenţialul de competitivitate sporit în context european".

Aplicându-şi teoria la Regiunea Nord-Vest (Cluj, Bihor, Satu Mare, Sălaj, Maramureş, Bistriţa Năsăud), autorii afirmă că Bihorul e mai orientat demografic şi economic spre Timiş, dar trec peste acest detaliu cu superficialitate, conchizând că "Bihorul este un judeţ orientat în afara regiunii" şi recomandând păstrarea lui tot în subordinea Clujului.

Ce-i drept, nici în privinţa altor regiuni raportul nu e mai coerent. Referitor, de pildă, la Capitală şi judeţele din jur, arată că "o sursă a sărăciei din judeţele Câmpiei Române e faptul că Bucureştiul a acţionat ca un magnet care a atras capitalul uman din aceste zone, însă nu a dat nimic la schimb". Şi mai ridicol e că, potrivit autorilor, specialiştii din Capitală vor acţiona pe viitor pentru dezvoltarea judeţelor vecine, fără să argumenteze aserţiunea.

În schimb, pe site-ul MDRAP e fixată constituirea regiunilor administrative în luna noiembrie şi se anunţă, la fel de sec, că "în decembrie 2013 vor avea loc primele alegeri regionale".

Sfârşitul viitorului

Politicienii bihoreni recunosc că MDRAP nu le-a semnalat existenţa raportului. Şeful PSD Bihor, Ioan Mang, susţine că regionalizarea e dezbătută totuşi în USL, chiar dacă nu poate preciza de către cine. "În week-end (n.r. - cel trecut) va fi o discuţie cu preşedinţii de consilii judeţene la Tulcea, unde se va aborda şi regionalizarea", spune Mang, care speră că "se va ţine cont că regiunea Crişana a fost totdeauna o regiune distinctă", iar "la referendumul pentru revizuirea Constituţiei cetăţenii vor fi întrebaţi dacă doresc 8 regiuni sau mai multe".

Mai ferm, preşedintele PNL Bihor, Cornel Popa, declară că nu va face "niciun compromis în ce priveşte regionalizarea", urmând să ceară parlamentarilor liberali "să nu voteze nicio variantă în care Bihorul nu va fi centru de regiune".

Cel mai categoric e însă liderul UDMR Bihor, Alexandru Kiss. "Vă spun sincer că am stat personal de vorbă cu cei care decid în USL şi mi s-a răspuns că nici dacă stăm în cap nu va fi altă variantă decât cea de acum. Aşa că dacă nu putem influenţa chestiunea asta care pentru noi înseamnă sfârşitul viitorului, căci Oradea va fi un sat mai mare, o vom opri. Vom bloca schimbarea Constituţiei, căci acolo va fi trecută regionalizarea", spune Kiss.

Bihor în deşert

12 Cseke Attila.jpgDe altfel, UDMR e singurul partid care are un responsabil privind regionalizarea, pe deputatul bihorean Cseke Attila (foto). "Deşi CONREG e format din profesionişti, raportul este neprofesionist", spune acesta. Primul bai e că studiul are la bază informaţii depăşite, nereale şi contradictorii. "Hărţile demografice şi economice sunt din 1992 şi din 2002, iar de atunci multe s-au schimbat. Eu nu cunosc pe nimeni care să fi migrat în ultimul deceniu spre Timiş, şi e limpede că migraţia s-a orientat spre Occident, nu spre alte zone din interiorul ţării", arată Cseke. 

Ca să nu fie suspectat că vrea o regionalizare pe criterii etnice, deputatul etalează argumente economice despre "deşertificarea" produsă de actuala organizare a regiunii Nord-Vest, în care Clujul aspiră toate resursele. De pildă, Clujul a luat peste 25% din banii Programelor Operaţionale Regionale, iar Bihorul doar 19%. În 1995 Bihorul contribuia la PIB cu 108% faţă de media regiunii, dar în 2011 forţa sa economică a scăzut la 103% din media regiunii, în timp ce Clujul s-a dezvoltat, având în 2011 un aport la PIB cu 140% peste media regiunii, faţă de 116% în 1995. Concluzia? "În actuala formă, dezvoltarea se concentrează exclusiv pe Cluj, deşi scopul regiunilor trebuia să fie reducerea decalajelor".

Pe de altă parte, adaugă Cseke, CONREG nu ia în calcul nici aportul la PIB-ul României mai mare al Bihorului decât al unor judeţe care deja sunt centre ale regiunilor de dezvoltare. "Noi dăm cu 31% mai mult la bugetul statului decât Doljul (centrul Olteniei) şi cu 32% mai mult decât judeţul Iaşi (centrul Moldovei). Şi atunci de ce n-am fi centru de regiune?".

Carul înaintea boilor

Deputatul crede că, în lipsa unor dezbateri reale, raportul CONREG va fi "băgat pe gât" parlamentarilor înainte de votarea regionalizării, pentru ca proiectul să fie adoptat fără discuţii sub pretextul crizei de timp: "Mă tem că asta se şi doreşte, să fim puşi în faţa faptului împlinit, şi că la un moment dat ni se va spune că nu e timp pentru a mai schimba ceva".

Deşi a anunţat că în aceste condiţii se va opune regionalizării inclusiv prin boicotarea referendumului prin care viitoarea Constituţie ar urma să împartă ţara în 8 regiuni, UDMR vrea să împiedice de pe acum eventualele efecte negative ale regionalizării, propunând o lege a descentralizării, pentru care nu e necesară schimbarea Constituţiei. "Ca să nu ne trezim că unele atribuţii vor fi luate de la judeţe şi mutate spre regiuni, ceea ce ar fi o centralizare, vrem transferul atribuţiilor unor servicii deconcentrate, cum ar fi inspectoratele şcolare, direcţiile sanitare ş.a., către consiliile judeţene şi locale".

Altfel, spune Cseke, vom pune iarăşi căruţa înaintea boilor, iar răul va dăinui decenii întregi, în care bihorenii vor trebui să se căciulească la Cluj pentru orice aprobare. Fără siguranţa că o vor şi primi...


12 varianta PNL.jpgALTERNATIVE
Varianta liberală

Dacă PSD merge pe mâna ministrului Liviu Dragnea, iar PDL nu dezbate deloc tema, cea mai articulată alternativă de regionalizare aparţine PNL. Conform unei propuneri pornite chiar din Bihor, România ar putea avea 10 regiuni: Crişana (formată din Bihor, Sălaj, Satu Mare, Maramureş), Transilvania (Cluj, Alba, Bistriţa Năsăud, Mureş), Moldova Nord (Iaşi, Botoşani, Neamţ, Suceava), Moldova Sud (Bacău, Vaslui, Vrancea, Galaţi), Carpatica (Braşov, Sibiu, Harghita, Covasna), Banat (Timiş, Arad, Hunedoara, Caraş Severin), Oltenia (Dolj, Olt, Mehedinţi, Gorj, Vâlcea), Muntenia (Argeş, Dâmboviţa, Tulcea, Giurgiu), Bucureşti (Capitala, Prahova, Ilfov) şi Dunărea de Jos (Constanţa, Teleorman, Ialomiţa, Călăraşi). "O asemenea împărţire ar ţine cont de necesitatea echilibrului economic, a întinderii şi numărului de locuitori, de existenţa universităţilor şi a căilor de comunicaţii convenabile pentru toate judeţele componente, şi nu ar duce la o enclavizare etnică", argumentează liderul PNL Bihor, Cornel Popa.